Modul de finanțare a economiei autohtone se caracterizează, la prima vedere, prin comportamente paradoxale, a declarat Florian Neagu, director adjunct în cadrul Direcției Stabilitate Financiară a BNR.
Directorul adjunct în cadrul Direcției Stabilitate Fiscală a Băncii Naționale a României (BNR) a declarat că modul de finanțare a economiei autohtone se caracterizează prin comportamente care, la prima vedere, sunt paradoxale.
Florian Neagu a mai spus că România are cel mai scăzut grad de intermediere financiară, în timp ce are și cel mai înalt ritm de creștere a creditării.
„Modul de finanţare a economiei autohtone se caracterizează prin nişte comportamente la prima vedere paradoxale. Pe de o parte avem cel mai scăzut grad de intermediere financiară din Uniunea Europeană, respectiv ponderea creditului bancar în Produsul Intern Brut este de departe la cel mai redus nivel şi aşa este în ultimele două decenii, nu este ceva care a apărut în ultima perioadă. Iar a doua evoluţie este că atunci când ne uităm pe dinamica finanţării acordate firmelor în ultimii doi – trei ani, tot aşa, în comparaţii europene, avem de departe cel mai înalt ritm de creştere a creditului dat firmelor”, a declarat acesta în cadrul conferinței cu numele „Banii României producătoare-finanțarea economiei private”.
Potrivit reprezentantului BNR, capitalurile proprii reprezintă principalul element al pasivului firmelor din România. El a subliniat că acest element este unul esențial, scrie ceccarbusinessmagazine.ro, în ceea ce privește judecarea gradului de bancarizare.
Nu în ultimul rând, Florian Neagu mai spune că, în ultimii cinci ani, capitalizarea economiei s-a majorat, în timp ce ponderea capitalurilor proprii pasive a crescut la 37% din 2021, față de 30% în 2016.
Deficitul de capitalizare a României rămâne la un nivel cronic
În prezent, există peste 200.000 de firme care nu reușesc să îndeplinească nivelul minim de capitalizare cerut de lege, fiind vorba de 200 de le. Această sumă ar trebui adusă de către antreprenori, scrie sursa anterior citată, adăugând că în acest fel vor reuși să își capitalizeze propriile companii.
Această sumă este, de asemenea, semnificativă, fiind vorba despre aproape 136 de miliarde de lei, o sumă echivalentă cu cea pe care România le poate atrage prin PNRR.
Nu în ultimul rând, Florian Neagu a vorbit și despre datoriile comerciale, subliniind că rata restanțelor la aceste tipuri de datorii este de trei ori mai mare decât cea a creditelor neperformante.
Peste 70% din portofoliul de credite este acordat companiilor cu capital autohton
Directorul adjunct în cadrul Direcției Stabilitate Fiscală a Băncii Naționale a României (BNR) a vorbit și despre tipologia firmelor finanţate de bănci, subliniind că peste 70% din portofoliul de credite este acordat companiilor cu capital autohton, în timp ce firmele cu capital străin se finanțează, într-o mare proporție, din exterior,
Referitor la programele guvernamentale, el spune că ele au fost implementate pentru stimularea finanțelor firmelor, iar stocul de astfel de credite a ajuns la aproape 30 de miliarde de lei. Ca flux, a ajuns la aproape jumătate din creditele date în economie în ultimul an.
„Este mesajul pe care l-am dat şi noi de la Banca Naţională încă din 2020. Considerăm că programele guvernamentale care sprijină finanţarea companiilor sunt bune, dar ar fi bine să fie mai bine croite, în funcţie de ce îţi propui să dezvolţi. Ar fi fost la fel de bine dacă ar fi existat o politică industrială care să orienteze perspectiva autorităţilor şi să orienteze o viziune de dezvoltare a ţării”, a declarat directorul BNR.
Reprezentantul BNR a spus că ar fi ideal ca o mai mare parte din finanţare să se ducă spre firmele care pot echilibra într-o oarecare măsură deficitul de cont curent. Acesta susţine că în majoritate covârşitoare finanţările sunt acordate firmelor neimplicate în comerţul exterior.