Oficial se afirma ca introducerea bancnotei de un million de lei este o masura pur tehnica, prin care se urmareste usurarea operatiunilor cu numerar intr-o tara ca Romania, in care se plateste destul de rar cu cardul, mult mai des folosindu-se banii lichizi. „Imaginati-va cum ar fi sa dai un salariu de trei milioane de lei in hartii de 1.000 de lei sau sa platesti la piata cu o gramada mare de hartii”, spune fostul ministru de finante, Daniel Daianu.
Analistii financiari cred ca introducerea unei astfel de masuri are drept cauza o inflatie mai mare decat sustine Institutul National de Statistica (9,6 la suta la sfarsitul lunii iunie). Adica sunt prea multi bani pe piata, iar cand vanzatorii gasesc prea multi bani, maresc preturile. In acest moment intervine de obicei BNR si ia masuri pentru a opri cresterea inflatiei. Ce poate face? Poate emite o bancnota mai mare, in timp ce retrage de pe piata alte monede sau bancnote. Exista surse oficiale care afirma ca este posibil ca atunci cand, de exemplu, BNR emite o noua hartie de 50.000 lei sa retraga alte zece hartii vechi. Deci, per total, BNR poate lasa pe piata mai putini bani. Asa ar putea face si acum cu noua bancnota de un milion de lei.
BNR certifica acest mecanism. „Cresterea preturilor este urmata mereu si pretutindeni de noi
emisiuni monetare, spune Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR. De ce? Cresterea preturilor, adica inflatia, este un indicator care ne da masura necesarului monetar intr-o tara si trebuie sa existe tot timpul o corelatie intre cantitatea de bani si cantitatea de produse existente pe piata. Pe vremea etalonului in aur, aceasta cantitate de bani era dictata de aurul din
rezerva. Dupa ce a fost abolit etalonul din aur, cantitatea de bani a inceput sa fie dictata de nevoile economiei”, afirma Adrian Vasilescu.
De asemenea, cand ia o noua masura monetara, BNR urmareste sa pastreze puterea de cumparare a celei mai mari bancnote. Cum? Prin legarea acesteia de o valuta. Atunci cand BNR a lansat hartia de 500.000 lei, ea valora 30 de dolari, pentru ca dolarul se schimba atunci pentru 16.000 lei. Acum, cursul dolarului aproape ca s-a dublat, deci si bancnota va trebui sa fie mai mare. De ce? Pentru ca cea mai mare bancnota a unei tari trebuie sa reflecte stabilitate.
Tinta finala este introducerea „leului greu”
Potrivit consilierului guvernatorului BNR, Adrian Vasilescu, tinta finala a acestor modificari ramane introducerea leului „greu”. Acest lucru va trebui sa se produca, insa, cu cativa ani inainte de integrarea Romaniei in Uniunea Europeana (UE) si de adoptarea monedei unice europene. De aceea, BNR se gandeste sa introduca bancnota de un milion de lei in perioada 2003 – 2005 si abia dupa aceea sa faca denominarea. „Dupa denominare, bancnotele vechi si cele noi vor circula in paralel o perioada si aceasta va fi dovada cea mai clara pentru populatie ca nu se vor confisca bani”, spune Vasilescu.
„Nu pot fi luate amandoua masurile”, crede Daniel Daianu. „Doar daca nu vor face aceasta denominare, atunci ar avea sens introducerea bancnotei, pentru ca ar usura operatiunile bancare si ale firmelor.”
„In orice caz, crede Marian Viorel Pana, vicepresedintele Comisiei de Buget-Finante-Banci din Senat, amandoua masurile converg catre aceeasi idee: inflatia ramane in continuare o problema pentru Romania”. Anul viitor, de exemplu, BNR si-a propus ca tinta a ratei inflatiei 15%, in scadere cu sapte procente fata de prognoza pentru anul in curs. Pana la integrarea in UE, Romania ar trebui sa atinga o inflatie sub 10%.
File din istoria leului
Primele forme de schimb monetar pe actualul teritoriu al tarii noastre apar la sfarsitul epocii bronzului. In jurul anului 480 i.Cr., circula Drahma de la Istros – cea mai veche emisiune monetara din spatiul romanesc. Apoi, in timpul triburilor geto-dacice si al formarii Daciei au circulat diferite tipuri de monede grecesti si romane.
In Evul Mediu, moneda bizantina preia functia de instrument de schimb in tinuturile romanesti, pana in secolul al XIV-lea. Dupa anul 1000, tot aici au inceput sa circule si monedele statelor suverane vecine.
Domnii romani au inceput sa bata moneda proprie dupa anul 1300, din argint.
Drahma histriana
In secolul al XVII-lea, a patruns in economia Principatelor talerul-leu al tarilor de Jos.
Taler – Leu
In 1867, dupa adoptarea „Legii pentru infiintarea unui sistem monetar si pentru fabricarea monedei nationale „leul a devenit moneda nationala, fiind impartit in 100 de bani. La inceput s-au emis numai monede de arama.
13 ani mai tarziu au aparut primele monede din aur
si din argint. Acestea au fost primele monede pe care apare denumirea „leu”. Declansarea razboiului de
independenta (1877) a condus la o criza
de numerar, solutionata prin emiterea de bilete ipotecare. Aceste bilete sunt considerate primele bancnote romanesti.
