După cum anticipau ieri analiştii citaţi de Capital, riscurile apărute după schimbarea guvernului determină banca centrală la mai multă prudenţă. BNR nu a mai decis o nouă reducere a dobânzii de politică monetară, menţinând nivelul acesteia la 5,25% pe an.
În şedinţa de astăzi a Consiliului de administraţie, BNR a mai decis, pe lângă menţinerea ratei dobânzii de politică monetară, şi păstrarea la acelaşi nivel a ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi în valută ale instituţiilor de credit, concomitent cu gestionarea adecvată a lichidităţii din sistemul bancar.
CA al BNR a analizat şi aprobat Raportul trimestrial asupra inflaţiei, document care va fi prezentat public într-o conferinţă de presă organizată în data de 8 mai 2012.
Detaliile deciziei de astzăzi a Consiliului de Administraţie vor fi prezentate de conducerea BNR astăzi, după ora 15.30.
Înainte de schimbarea Guvernului, scenariile de bază ale celor mai multe bănci prevedeau că BNR va scădea dobânda cheie până la un minimum de 5% în acest an. Ultimul pas de tăiere ar fi trebuit să fie în cadrul şedinţei de politică monetară de astăzi. Ultimele evenimente de pe scena politică au crescut însă riscul de volatilitate a dobânzilor, randamentelor la titlurile de stat şi cursului de schimb, fapt care a făcut improbabilă, în opinia analiştilor, decizia de micșorare a dobânzii de la 5,25% pe an la 5% pe an.
“Datorită evoluțiilor de pe scena politică, evoluții destul de incerte, s-ar putea ca BNR să nu mai reducă dobânda de politică monetară. Asta deoarece Opoziția a avut până acum o retorică plină de măsuri care ar putea conduce la o dezechilibrarea financiară a politicilor bugetare.”, a arătat ieri Vlad Muscalu, economist șef ING Bank.
De asemenea, Ionuț Dumitru, analistul șef al Raiffeisen Bank, a subliniat că scenariul de bază al băncii sale anticipa o dobândă cheie de 5% pentru perioada de după 2 mai 2012, dar o astfel de măsură a devenit improbabilă în noul context. Mai mult, “există presiuni suplimentare pe deprecierea leului și riscuri de creștere a dobânzilor și randamentelor la bondurile suverane pe termen scurt”, a precizat Dumitru. Totuși, el consideră că deținerile reduse ale nerezidenților (10% din totalul titlurilor de stat emise de România) și lichiditatea de la Ministerul Finanțelor (împrumuturi din piață cumulate de 5 miliarde de euro și 7 miliarde de lei) ar trebui să limiteze o majorarea randamentelor la împrumuturile suverane ale României.