Actuala proiecţie pe termen scurt reconfirmă perspectiva accelerării uşoare a inflaţiei în următoarele luni, reiese din minuta şedinţei de politică monetară a Consiliului de Administraţie al Băncii Naţionale a României din 5 aprilie 2017.
"În discuţiile privind evoluţiile viitoare, membrii Consiliului au observat ca actuala proiecţie pe termen scurt reconfirmă perspectiva accelerării uşoare a inflaţiei în următoarele luni. Se reconfirmă, totodată, rămânerea ratei anuale anticipate a inflaţiei semnificativ sub limita de jos a intervalului ţintei în luna iunie 2017, la un nivel doar marginal superior celui prognozat anterior, reflectând revizuirea în sens ascendent a dinamicii probabile a preţurilor LFO, şi, în sens opus, a ritmului anticipat de creştere a preţurilor combustibililor", se spune în documentul citat, dat miercuri publicităţii.
Pe de altă parte, reprezentanţii conducerii BNR sunt de părere că perspectiva imediată a inflaţiei este compatibilă cu traiectoria previzionată a ratei anuale a inflaţiei evidenţiată de cea mai recentă prognoză pe termen mediu a BNR, publicată în Raportul asupra inflaţiei din februarie 2017.
"Această traiectorie reintră în interiorul intervalului de variaţie al ţintei în trimestrul IV 2017 – plasându-se la 1,7% în decembrie -, pentru ca în 2018 să urce în jumătatea superioară a intervalului şi să tindă apoi spre limita lui de sus, pe fondul epuizării efectelor one-off ale reducerilor/eliminărilor de impozite indirecte, accize şi taxe nefiscale şi al intensificării presiunilor inflaţioniste ale cererii agregate şi ale costurilor unitare salariale", se arată în minuta BNR.
Conform documentului, membrii Consiliului s-au referit în primele intervenţii la evoluţia recentă a inflaţiei. S-a arătat că rata anuală a inflaţiei a reintrat în teritoriul pozitiv în luna ianuarie 2017 şi a crescut apoi în februarie la 0,2%, marginal peste nivelul prognozat. Pe lângă efectul de bază asociat reducerii cotei standard a TVA la 20%, evoluţia a reflectat impactul revenirii în devans a dinamicii anuale a preţurilor LFO la valori pozitive, pe fondul condiţiilor climaterice nefavorabile ce au prevalat la nivel european în debutul acestui an. Influenţe opuse, dar de dimensiuni inferioare, au exercitat reducerea cotei standard a TVA la 19% şi eliminarea supraaccizei la combustibili, începând cu 1 ianuarie 2017, precum şi eliminarea taxelor nefiscale în luna februarie, afectând prioritar dinamica preţurilor administrate.
Membrii Consiliului au remarcat, în minută, accelerarea peste aşteptări consemnată de creşterea economică în trimestrul IV 2016 – la 4,7%, dinamica anuală, de la 4,3% în trimestrul precedent – implicând o probabilă redeschidere, mai amplă decât cea anticipată, a excedentului de cerere agregată.
În cadrul şedinţei s-a arătat că, spre deosebire de trimestrele anterioare, exportul net a deţinut în acest interval principalul rol în creşterea ritmului activităţii economice, iar cererea internă pe cel secund. S-a remarcat, totodată, contribuţia mult crescută adusă de variaţia stocurilor la dinamica anuală a PIB, de natură să contrabalanseze scăderea aportului consumului privat şi al consumului administraţiei publice, precum şi intrarea în teritoriul negativ a contribuţiei formării brute de capital fix, în principal ca urmare a declinului construcţiilor inginereşti. S-a observat, de asemenea, că, din perspectiva formării PIB, determinanţii accelerării creşterii economice au fost serviciile şi impozitele nete pe produs, contribuţia sectorului serviciilor la dinamica anuală a PIB consolidându-şi astfel poziţia dominantă.
Potrivit documentului, în cadrul şedinţei s-a observat că, în raport cu trimestrul IV 2016, creşterea economică este aşteptată să decelereze în termeni anuali în semestrul I, dar într-o măsură sensibil mai mică decât în cea mai recentă prognoză pe termen mediu. Din perspectiva evoluţiilor recente ale indicatorilor cu frecvenţă ridicată, principalul determinant al creşterii economice în trimestrul I 2017 se prefigurează a fi cererea de consum, secondată de revenirea contribuţiei exportului net, în timp ce contribuţia formării brute de capital fix ar putea rămâne negativă, dar în scădere faţă de trimestrul anterior.
"S-a apreciat că riscuri semnificative sunt generate de potenţiala conduită viitoare a politicii fiscale şi a celei de venituri şi de structura probabilă a cheltuielilor publice. Membrii Consiliului au subliniat, de asemenea, riscuri similare ca sens ce rezultă din tendinţa de ameliorare a balanţei riscurilor la adresa perspectivei creşterii economice globale şi din zona euro/UE, în condiţiile continuării redresării economiilor dezvoltate şi ale revigorării comerţului global, precum şi ale îmbunătăţirii perspectivei economiilor emergente majore, inclusiv ca urmare a creşterii cererii de materii prime şi a preţurilor acestora", se mai spune în minuta BNR.
AGERPRES