Datele Comitetului Național de Supraveghere Macroprudențială arată că mai bine de o treime dintre românii care au luat credite în 2017 aveau un grad de îndatorare care depășea 55%. 

Mediana gradului de îndatorare la împrumuturi ipotecare noi era de 36% și de 26% pentru creditele de consum. 
Dacă mediana gradului de îndatorare pe creditele de consum se situează la 26%, atunci o limită  de 25%, atât cât prevede un proeict de regulament BNR pentru creditele de consum cu dobândă variabilă,  exclude din calcule mai bine de jumătate dintre potențialii clienți.

Potrivit datelor din raportul de stabilitate financiară al BNR, circa 88% dintre creditele în lei sunt cu dobândă variabilă.  

Cele mai afectate de limitarea gradului de îndatorare ar fi instituțiile financiare ale căror clienți sunt, de multe ori, persoane care mai au deja cel puțin un credit, ceea ce înseamnă că o parte din venituri sunt deja blocate pentru plata unor rate. 

Un proiect de regulament al BNR propune ca gradul maxim de îndatorare, adică raportul dintre veniturile clienților și rata lunară a creditului ce urmează să fie luat, să fie plafonat, pe un model aplicat înainte de 2007. Aceasta înseamnă că o bună parte a românilor care astăzi se califică pentru a lua un împrumut, vor rămâne pe dinafară, după adoptarea regulamentului.

Potrivit unei anexe din proiectul de regulament, gradul maxim de îndatorare la credite de consum în lei este de 30% în cazul împrumuturilor cu dobânda fixă şi doar 25% pentru cele cu dobândă variabilă. 

Creditele în valută, şi aşa limitate prin alte tipuri de regulamente, vor deveni practic imposibil de accesat în condiţiile în care gradul maxim de îndatorare acceptat va fi de doar 15%, în cazul împrumuturilor cu dobândă variabilă. 

Pentru creditele destinate achiziţiei de locuinţei, gradul maxim de îndatorare a fost stabilit la  45%,în cazul în care este vorba despre primul credit luat de debitor iar scopul  împrumutului este strict folosirea casei ca locuinţă personală. 

 

În alte situaţii, gradul maxim de îndatorare este de doar 40%. În cazul creditelor imobiliare cu dobândă fixă primii 5 ani, cazuri rare pe piaţa din România, gradul de îndatorare poate ajunge până la 55%. 

În prezent, pe piaţă există bănci care dau credite cu un grad de îndatorare până la 70%, în cazul creditelor de consum şi până la 55-60% în cazul celor imobiliare, potrivit datelor Conso.ro.

Aceasta înseamnă că limitările propuse de BNR vor avea un impact major. 

Gradul de îndatorare arată capacitatea de rambursare pe care clientul o are şi reprezintă raportul dintre venitul net disponibil şi rata creditului. Un grad de îndatorare de 30%, de exemplu, înseamnă că rata nu poate să fie mai mare de 30% din salariul net al  solicitantului, din care se scad şi celelalte rate potenţiale precum şi o sumă considerată necesară pentru cheltuielile de bază.  

Nivelul de înadtorare acceptat a mai fost plafonat până înainte de 2007,când intrarea în UE a obligat BNR să renunţe la plafoane şi să de băncilor posibilitatea de a stabilii propria politică de creditare. Totuşi, gradul de îndatorare trebuie justificat în faţa BNR şi aprobat de banca centrală. Înainte de 2007, gradul maxim de îndatorare era de 30% pentru creditele de consum şi 35% pentru cele ipotecare.