BNR prezintă detalii despre evoluţia ratei inflației în România
Banca Națională a României (BNR) anunță că rata anuală a inflației va scădea până la finalul anului, urmând o traiectorie fluctuantă, dar mai ridicată decât cea prognozată în raportul pe termen mediu din august.
Conform acestei prognoze, inflația era estimată la 4% în decembrie 2024, 3,4% la sfârșitul lui 2025 și 3,2% în iunie 2026, conform minutei ședinței de politică monetară a Consiliului de administrație al Banca Națională a României din 4 octombrie 2024.
„În ceea ce priveşte perspectiva apropiată, membrii Consiliului au remarcat că, potrivit noilor date şi evaluări, rata anuală a inflaţiei va scădea până la finele anului curent pe o traiectorie fluctuantă şi mai ridicată decât cea evidenţiată în prognoza pe termen mediu din luna august, care cobora la 4% în decembrie 2024, la 3,4% la finele anului 2025 şi la 3,2% în iunie 2026. S-a arătat că descreşterea va fi antrenată într-o proporţie însemnată de factori pe partea ofertei.
Acţiunea lor dezinflaţionistă, decurgând în principal din efecte de bază, va continua însă să fie mai modestă pe termen foarte scurt decât s-a previzionat anterior, în contextul efectelor de sens opus exercitate asupra dinamicilor preţurilor alimentelor şi energiei de condiţiile meteorologice nefavorabile din acest an şi de majorarea cotaţiilor unor mărfuri”, au observat membrii Consiliului.
S-a observat, de asemenea, că produse suplimentare de pe segmentul tutunului vor exercita presiuni inflaționiste, ca urmare a creșterii neașteptate a prețurilor în perioada recentă. În același timp, se estimează că evoluția prețului combustibililor va avea un impact inflaționist mai redus în lunile următoare decât s-a prevăzut în august.
Presiunea incertitudinilor
Membrii Consiliului au remarcat că persistă incertitudini semnificative legate de evoluția viitoare a prețurilor la energie și alimente, influențate de modificările legislative din domeniu, precum și de traiectoria viitoare a cotației țițeiului, în contextul tensiunilor geopolitice.
S-a convenit că presiunile inflaționiste din partea factorilor fundamentali vor fi mai moderate decât în prognoza anterioară și se vor atenua semnificativ pe termen foarte scurt, având în vedere scăderea probabilă a excedentului de cerere agregată în semestrul II 2024 la niveluri mult mai mici decât cele estimate anterior. Totuși, consumul privat va continua să crească solid, iar dinamica costurilor salariale unitare va rămâne la un nivel foarte ridicat.
Pe de altă parte, mai mulți membri ai Consiliului au subliniat că, pe acest interval de timp, efecte dezinflaționiste semnificative vor fi probabil generate de încetinirea creșterii prețurilor la importuri și de reducerea anticipațiilor inflaționiste pe termen scurt.
În ceea ce privește perspectiva pe termen scurt a poziției ciclice a economiei, membrii Consiliului au remarcat că noile evaluări indică o creștere trimestrială ușor mai modestă a economiei în semestrul II 2024 comparativ cu previziunile anterioare, dar cu o accelerare treptată, ceea ce sugerează și o creștere a dinamicii anuale a PIB pentru întregul interval.
Rolul consumului asupra inflației
S-a constatat că, pe baza indicatorilor cu frecvență ridicată, creșterea economică în termeni anuali a fost probabil susținută în trimestrul III în principal de consumul privat. De asemenea, formarea brută de capital fix a avut un aport pozitiv, dar în scădere, în timp ce exportul net a continuat să aibă un impact contracționist, ușor atenuat. Variația anuală a exporturilor de bunuri și servicii și-a redus întrucâtva diferența negativă față de importuri în luna iulie, înregistrând o creștere mai accentuată și reintrând solid în teritoriul pozitiv.
În acest context, creșterea anuală a deficitului comercial și a deficitului de cont curent s-a moderat în comparație cu media trimestrului anterior, dar a rămas foarte alertă, au observat membrii Consiliului.
Membrii Consiliului au subliniat incertitudinile și riscurile semnificative legate de politica fiscală și de venituri în 2024, având în vedere rezultatele execuției bugetare din primele opt luni și caracteristicile recentei rectificări bugetare, inclusiv creșterea țintei de deficit fiscal.
Pe termen mai lung, incertitudinile și riscurile majore sunt asociate măsurilor fiscal-bugetare ce ar putea fi implementate pentru consolidarea bugetară, în contextul planului fiscal structural pe termen mediu, care se preconizează a fi transmis Comisiei Europene în toamna acestui an, conform noului cadru de guvernanță economică al UE, au afirmat membrii Consiliului.
Presiunea cauzată de conflicte
De asemenea, s-a convenit că războiul din Ucraina, conflictul din Orientul Mijlociu și evoluțiile economice din Europa și la nivel global, în contextul intensificării tensiunilor geopolitice, creează incertitudini și riscuri semnificative pentru perspectivele activității economice și, implicit, pentru evoluția inflației pe termen mediu.
Din această perspectivă, membrii Consiliului au evidențiat importanța menținerii unui ritm accelerat în atragerea fondurilor europene și necesitatea utilizării eficiente a acestora, inclusiv a celor din programul Next Generation EU, esențiale pentru implementarea reformelor structurale și tranziția energetică, precum și pentru a atenua, măcar parțial, efectele negative ale conflictelor geopolitice.
Totodată, membrii Consiliului au convenit unanim că, în ansamblu, contextul analizat justifică menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul actual, pentru a asigura stabilitatea prețurilor pe termen mediu și a sprijini o creștere economică sustenabilă.
