În al doilea trimestru, BNR se așteaptă la o creștere moderată, influențată de efecte de bază nefavorabile generate de dinamica prețurilor la energie și alimente din aceeași perioadă a anului trecut. În acest context, Banca Națională a decis menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50% pe an.
BNR atrage atenția asupra unui climat economic internațional aflat în deteriorare
Instituția atrage atenția asupra unui climat economic internațional aflat în deteriorare, ce generează incertitudini și riscuri semnificative asupra perspectivei inflației și activității economice. Printre acestea se numără evoluția viitoare a prețurilor la energie și alimente, politicile comerciale adoptate de statele dezvoltate, și tensiunile geopolitice, în special prelungirea războiului din Ucraina și criza din Orientul Mijlociu. De asemenea, politicile comerciale ale administrației americane și reacțiile altor state pot influența negativ economia globală și comerțul internațional.
Un alt factor major de incertitudine este legat de politica fiscală și de venituri, în contextul măsurilor corective deja implementate și al execuției bugetare din primele două luni ale anului. Aceasta trebuie să fie aliniată cu cerințele Planului bugetar-structural convenit cu Comisia Europeană și cu procedura de deficit excesiv. Totodată, piața muncii și evoluția salariilor constituie o sursă adițională de incertitudine.
„Potrivit actualelor evaluări, rata anuală a inflaţiei va rămâne fluctuantă în semestrul I 2025, continuând să se reducă în martie, pe o traiectorie mai ridicată decât cea evidenţiată în prognoza pe termen mediu din februarie 2025, şi urmând să consemneze în trimestrul II o creştere moderată, relativ în linie cu previziunile precedente, sub impactul efectelor de bază nefavorabile asociate evoluţiilor preţurilor energiei şi alimentelor din perioada similară a anului precedent”, arată BNR.
Inflația a înregistrat o evoluție mixtă în primele luni ale anului
Inflația a înregistrat o evoluție mixtă în primele luni ale anului: după o scădere la 4,95% în ianuarie față de 5,14% în decembrie 2024, aceasta a crescut ușor în februarie la 5,02%.
Reducerea a fost mai mică decât estimările, din cauza compensării scăderilor prețurilor la alimente, tutun și carburanți cu creșteri accelerate ale tarifelor la energie și prețuri administrate.
Rata inflației CORE2 ajustat a scăzut semnificativ, ajungând la 5% în februarie, pe fondul unor efecte de bază favorabile și al scăderii prețurilor la importuri.
Totuși, presiunile inflaționiste au persistat, alimentate de creșterea costurilor salariale și de majorarea prețurilor unor mărfuri agroalimentare.
Inflația medie anuală (calculată pe baza IPC) a scăzut în februarie la 5,2%, față de 5,6% în decembrie, iar cea calculată conform IAPC s-a redus la 5,5%, de la 5,8%.
Pe plan economic, activitatea s-a intensificat peste așteptări în ultimul trimestru din 2024
Pe plan economic, activitatea s-a intensificat peste așteptări în ultimul trimestru din 2024, cu o creștere de 0,8% față de trimestrul anterior.
Cu toate acestea, ritmul anual al PIB s-a redus la 0,7%, comparativ cu 1,2% în trimestrul III. Creșterea consumului populației s-a menținut alertă, deși într-un ritm ușor temperat, iar formarea brută de capital fix a suferit o contracție semnificativă.
Impactul contracționist al exportului net s-a accentuat din cauza creșterii importurilor și a scăderii exporturilor. Deficitul comercial a continuat să crească, dar într-un ritm încetinit, în timp ce deficitul de cont curent s-a accentuat puternic, reflectând o deteriorare a balanțelor veniturilor și un aport scăzut al fondurilor europene.
„Incertitudini şi riscuri crescute la adresa perspectivei activităţii economice, implicit a evoluţiei pe termen mediu a inflaţiei, provin din mediul extern, în condiţiile prelungirii războiului din Ucraina şi situaţia din Orientul Mijlociu, dar mai cu seamă în contextul politicii comerciale a administraţiei americane şi al măsurilor adoptate ca răspuns de către alte state, de natură să afecteze mersul economiei globale şi al comerţului internaţional.
Totodată, absorbţia şi utilizarea fondurilor europene, în principal a celor aferente programului Next Generation EU, este condiţionată de îndeplinirea unor ţinte şi jaloane stricte. Ele sunt însă esenţiale pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziţiei energetice, dar şi pentru contrabalansarea, cel puţin parţială, a efectelor contracţioniste ale conflictelor geopolitice şi ale consolidării bugetare”, arată raportul BNR.
În debutul anului 2025, economia a dat semne de încetinire
Indicatorii pentru luna ianuarie sugerează o diminuare semnificativă a vânzărilor cu amănuntul și o ușoară scădere a serviciilor prestate populației. Totodată, lucrările de construcții au înregistrat o creștere puternică, impulsionată de segmentul rezidențial și cel inginerești. În contrast, producția industrială s-a contractat, iar decalajul negativ dintre exporturi și importuri s-a adâncit, determinând o creștere accelerată a deficitului comercial, deși deficitul de cont curent a fost atenuat de intrările din fonduri europene.
Pe piața muncii, efectivul salariaților a crescut în decembrie 2024 și ianuarie 2025, iar rata șomajului s-a redus ușor. Intențiile de angajare s-au îmbunătățit în primul trimestru din 2025, iar deficitul de forță de muncă s-a stabilizat. Salariul brut nominal a continuat să crească într-un ritm anual de două cifre, deși în încetinire, iar costul unitar cu forța de muncă din industrie a urcat la 15,3% în ianuarie, după o scădere în trimestrul IV 2024.
Pe piața financiară, ratele dobânzilor interbancare s-au menținut constante în februarie și martie
Pe piața financiară, ratele dobânzilor interbancare s-au menținut constante în februarie și martie, iar randamentele titlurilor de stat pe termen lung au scăzut până la finele lui februarie, revenind ulterior la un nivel stabil. Aceste evoluții s-au datorat scăderii temerilor privind consolidarea bugetară și apetitului global variabil pentru risc. Cursul leu/euro s-a stabilizat la un nivel mai ridicat, iar față de dolarul american, leul s-a apreciat semnificativ în februarie-martie, recuperând pierderile anterioare pe fondul slăbirii dolarului pe piețele internaționale.
Creditarea sectorului privat a continuat să se extindă în primele două luni ale anului, rata anuală ajungând la 9,4% în februarie. Accelerarea s-a observat mai ales la nivelul creditelor acordate firmelor, în timp ce împrumuturile către populație și-au încetinit ritmul, în special cele de consum. Ponderea creditelor în lei în totalul creditului privat a scăzut ușor, la 69,9%.
