BNR anunță că a scăzut rata creditelor neperformante

Rata creditelor neperformante era, în septembrie 2023, de 2,61%, faţă de 2,65% în iunie 2023. Și 2,82% în septembrie 2022, conform datelor centralizate ale BNR.

În septembrie 2023, în România erau 32 de instituţii de credit. Dintre acestea, opt erau sucursale ale unor bănci străine. Activele totale se ridicau la 757,3 miliarde lei. Cu 78 miliarde lei mai mari comparativ cu perioada similară a anului trecut.

Activele instituţiilor cu capital privat reprezentau 87,1% în total active, iar activele instituţiilor cu capital străin 66,6%.

De asemenea, indicatorul de solvabilitate era, în iunie 2023, de 22,3%, faţă de 21,52 la finele lunii septembrie 2022.

România a trăit „mult peste posibilități”

Cristian Popa, membru al Consiliului de Administraţie al BNR, a declarat că noile evaluări indică o continuare a scăderii ratei anuale a inflației în următorii doi ani. Cu o traiectorie ceva mai ridicată pentru anul 2024, influențată de creșterea taxelor indirecte. Totuși, se așteaptă o revenire în coridorul țintit în 2025.

Popa a menționat că BNR nu a urmat o politică monetară prociclică. În schimb, a încercat să navigheze printr-un mediu economic dificil, evitând măsuri care ar putea agrava situația.

În ceea ce privește politica fiscală, Cristian Popa a fost mai critic, subliniind că problemele actuale sunt rezultatul unor decizii anterioare, care au pus „gaz pe foc” în momente nepotrivite.

El a evidențiat că România a trăit „mult peste posibilități”, ceea ce a dus la depășirea pragului de deficit bugetar de 3% în 9 din ultimii 18 ani. Această abordare a dus la necesitatea reducerii deficitului într-un moment economic nefavorabil, o situație contrară principiilor economice recomandate.

„Pe scurt: noi am mărit şi deficitul fiscal, când nu era cazul, din acest motiv suntem acum forţaţi să fim prociclici: să reducem deficitul fix când economia încetineşte. Fix cum spune la cartea de economie să nu faci. Şi este nevoie să fie redus deficitul, este imperios necesar să fie redus”, a spus Popa.

Cristian Popa a avertizat că peste 50% din procesele dezinflaţioniste eșuează din cauza reducerii premature a dobânzilor. De asemenea, el a subliniat importanța fondurilor europene ca motor principal al creșterii economice viitoare a României, în locul creșterii bazate pe consum.

Investițiile, sprijinite de fonduri europene, sunt văzute ca factori cheie în menținerea unei creșteri economice sustenabile și neinflaționiste.

Popa a anticipat o încetinire vizibilă a avansului economic, cu o posibilă stagnare economică în viitorul apropiat. El a menționat că datele INS indică o creștere anuală de doar 0,2%, semnalând o apropiere de stagnare economică.