Potrivit evaluărilor recente publicate de Banca Națională a României (BNR), se preconizează că rata anuală a inflației va continua să scadă în lunile următoare, urmând o traiectorie ușor mai ridicată decât cea evidențiată în prognoza pe termen mediu din februarie 2024.
Această tendință este în principal determinată de efectele de bază și de corecțiile descendente ale prețurilor mărfurilor agroalimentare. De asemenea, se anticipează o decelerare a creșterii prețurilor importurilor și o ajustare descendentă graduală a anticipațiilor inflaționiste pe termen scurt.
Incertitudini și riscuri persistă în ceea ce privește perspectiva inflației
Totuși, incertitudini și riscuri persistă în ceea ce privește perspectiva inflației. Acest lucru se petrece având în vedere măsurile fiscale recente adoptate pentru a susține procesul de consolidare bugetară. A fost vorba și de prelungirea măsurii de plafonare a adaosului comercial la produsele alimentare de bază până la sfârșitul anului curent, precum și evoluția cotației țițeiului.
De asemenea, există incertitudini și riscuri crescute asociate conduitei viitoare a politicii fiscale și de venituri. Acestea au ca surse, pe de o parte, execuția bugetară din primele două luni ale anului. Mai este vorba și de dinamica salariilor din sectorul public și impactul integral al noii legi a pensiilor.
Pe de altă parte, măsurile fiscal-bugetare suplimentare ce ar putea fi implementate în perspectivă pentru continuarea consolidării bugetare, inclusiv în contextul procedurii de deficit excesiv și a condiționalităților asociate altor acorduri încheiate cu Comisia Europeană, reprezintă o sursă de incertitudine. Dinamica salariilor din economie este, de asemenea, un motiv de îngrijorare, conform analizei băncii centrale.
Incertitudini și riscuri la adresa perspectivei activității economice
În plus, incertitudini și riscuri la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, continuă să provină și din războiul din Ucraina și conflictul din Orientul Mijlociu. Se mai întâmplă și din cauza evoluțiilor economice din Europa, cu accent pe situația din Germania. De asemenea, absorbția fondurilor europene, în special a celor aferente programului Next Generation EU, este condiționată de îndeplinirea unor ținte și jaloane stricte. Acesta e esențială pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziției energetice. Aceasta poate contrabalansa, cel puțin parțial, efectele contracționiste ale conflictelor geopolitice și ale înăspririi condițiilor economice și financiare pe plan internațional, conform raportului BNR.
De asemenea, perspectiva politicilor monetare ale Băncii Centrale Europene și a Rezervei Federale, precum și atitudinea băncilor centrale din regiune, sunt relevante pentru evaluarea riscurilor și a incertitudinilor economice.
Ultimele date și analize sugerează o creștere mai robustă a economiei în termeni trimestriali în primul trimestru al anului 2024 decât s-a prevăzut anterior. Cu toate acestea, acest avans implică o scădere a dinamicii anuale PIB în această perioadă. Acest lucru se întâmplă din cauza unor evoluții divergente în ceea ce privește componentele cererii agregate și sectoarele majore.
Au crescut vânzările cu amănuntul
Comparativ cu ritmul mediu din trimestrul al patrulea al anului 2023, în luna ianuarie 2024, vânzările cu amănuntul au înregistrat o accelerare puternică a creșterii. Acest lucru este valabil în comparație cu aceeași perioadă a anului precedent. În schimb, producția industrială și-a accentuat semnificativ contracția. Volumul lucrărilor de construcții a înregistrat un declin amplu în termeni anuali.
S-a întâmplat după șase trimestre consecutive de creștere într-un ritm de două cifre. De asemenea, dinamica anuală a importurilor de bunuri și servicii a continuat să depășească pe cea a exporturilor. Se întâmplă într-o măsură mai mică decât în trimestrul al patrulea al anului 2023, reintrând marginal în teritoriul negativ în ianuarie 2024. Pe acest fundal, deficitul comercial și-a temperat creșterea în termeni anuali.
BNR spune că rata șomajului a crescut ușor la începutul anului
Pe piața muncii, numărul efectiv al salariaților din economie a înregistrat o creștere lunară în decembrie 2023. Costul unitar al forței de muncă din industrie și-a intensificat din nou dinamica anuală de două cifre în trimestrul al patrulea al anului 2023. În același timp, rata șomajului a crescut ușor la începutul anului curent. S-a petrecut după trei trimestre de relativă stagnare.
A atins, astfel, un nivel mediu de 5,6% conform Buletinului Informațional al Muncii (BIM). Între timp, intențiile de angajare pe termen foarte scurt au înregistrat o creștere în februarie și martie 2024. Deficitul de forță de muncă s-a accentuat în întregul trimestru I 2024, cu evoluții semnificative în sectoarele serviciilor și construcțiilor, conform celor mai recente sondaje specializate.
Pe de altă parte, principalele cotații ale pieței monetare interbancare au rămas relativ stabile în februarie și în prima parte a lunii martie. Ulterior, au înregistrat noi scăderi ușoare. În același timp, randamentele pe termen lung ale titlurilor de stat au urmat o traiectorie pronunțat ascendentă și fluctuantă. Ele se află în concordanță cu evoluțiile din economiile avansate și din regiune.
Acestea au fost influențate de revizuiri și consolidări ulterioare ale așteptărilor investitorilor cu privire la momentul și amplitudinea reducerilor ratei dobânzii de către Rezerva Federală (Fed). În acest context, cursul de schimb leu/euro a păstrat niveluri ridicate în februarie. S-a petrecut după ce a înregistrat o ușoară corecție descendentă. S-a stabilizat, ulterior, în martie în apropierea valorilor din trimestrul al patrulea al anului 2023.
Rata dobânzii de politică monetară a rămas la nivelul de 7% pe an
În ceea ce privește creditarea sectorului privat, dinamica anuală a împrumuturilor a revenit pe teritoriul negativ în ianuarie 2024. A coborât până la 4,9% în februarie, față de 6,4% în decembrie 2023. Această scădere a fost determinată în principal de noi reduceri semnificative ale ritmului de creștere a creditului în valută, cu un aport minor al temperării ușoare a creșterii creditului în lei. Ca urmare, ponderea creditului în lei acordat sectorului privat s-a mărit la 68,7% în februarie 2024, față de 68,4% în decembrie 2023.
Consiliul de administrație al BNR, întrunit în ședința de joi, 4 aprilie 2024, a luat o serie de decizii. Astfel, se menține rata dobânzii de politică monetară la nivelul de 7% pe an. De asemenea, s-a hotărât menținerea ratei dobânzii pentru facilitățile de creditare (Lombard) la 8% pe an. Rata dobânzii pentru facilitățile de depozit a rămas la 6% pe an. Consiliul a decis, de asemenea, să mențină nivelurile actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.
