Consiliul de Administraţie al BNR a hotărât reducerea nivelului ratei rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în valută, cu scadenţe reziduale de sub doi ani, ale instituţiilor de credit, de la 30 la sută la 25% începând cu perioada de aplicare 24 noiembrie – 23 decembrie 2009.
Măsura luată de Consiliul de Administraţie al BNR are rolul de a suplini fondurile care ar fi trebuit să vină de la Fondul Monetar Internaţional şi Uniunea Europeană, banii astfel eliberaţi din rezerva Băncii Naţionale putând fi utilizaţi pentru acoperirea cheltuielilor curente.
Banii astfel eliberaţi din rezerva BNR intră în conturile băncilor comerciale, cărora le aparţin, putând fi „vânduţi” Ministerului de Finanţe în schimbul titlurilor de stat. Costul acestei operaţiuni este destul de mare, însă, pentru că dobânda la care se va împrumuta Minsterul Finanţelor de la băncile comerciale este mai mare decât dobânda la care vin banii de la FMI.
„În contextul amânării intrărilor programate de fonduri externe, acoperirea din resurse ale pieţei interne a necesarului de finanţare a sectorului guvernamental în ultima parte a anului curent concomitent cu păstrarea echilibrelor macroeconomice impune adecvarea condiţiilor de finanţare din sistemul bancar autohton”, se spune într-un comunicat al Băncii Centrale.
Banii de la bănci vin cu ţârâita
„Foamea” de bani a Ministerului Finanţelor este acută şi tinde să devină cronică în contextul în care vânzările de titluri de stat sunt din ce în ce mai firave. Ministerul Finanţelor a vândut astăzi certificate de trezorerie cu scadenţa la 6 luni în valoare de 265,2 milioane de lei, cu mult sub valoarea programată de 800 de milioane de lei, randamentul mediu plătit de bănci fiind identic cu cel din licitaţia precedentă, de 10% pe an.
Pentru luna noiembrie sunt programate şase licitaţii pentru vânzarea de titluri de stat în valoare totală de 6 miliarde de lei, după ce în octombrie a atras doar 2,53 miliarde de lei, mai puţin de jumătate din valoarea programată.
