BNR avertizează că există riscul ca piețele financiare internaționale să aibă scăderi bruște
Există riscul ca piețele financiare internaționale să aibă scăderi bruște, mai ales că prețurile activelor riscante continuă să crească. Două mari probleme amenință stabilitatea financiară: incertitudinile cauzate de evenimentele geopolitice și înrăutățirea echilibrului economic al României. Aceste riscuri sunt considerate foarte grave, conform raportului Băncii Naționale a României (BNR) despre stabilitatea financiară.
În România, riscurile financiare rămân ridicate, la un nivel similar cu evaluările anterioare, dar și cu riscurile observate la nivel european. Situația este complicată de tensiunile internaționale, conflictele armate și schimbările politice importante, mai ales în anul electoral care ar putea afecta politicile economice globale.
Pe plan intern, economia crește moderat, dar deficitele bugetare și comerciale (numite „deficite gemene”) reprezintă cea mai mare problemă. În concluzie, cele două riscuri principale sunt incertitudinile globale legate de conflicte și evenimente politice, care probabil se vor accentua, și problemele economice interne.
Pe lângă cele două riscuri majore deja menționate, mai există alte două riscuri considerate moderate. Acestea sunt: riscul ca persoanele și firmele să nu-și mai poată plăti creditele luate de la bănci și riscul legat de atacurile cibernetice sau noile tehnologii financiare care ar putea crea probleme.
La nivel mondial, situația stabilității financiare este mixtă
BNR spune că, la nivel mondial, situația stabilității financiare este mixtă. Pe de o parte, inflația a scăzut în multe țări, iar economiile au reușit să evite scăderi economice mari, ceea ce a făcut ca investitorii să fie mai dispuși să își asume riscuri. Pe de altă parte, creșterea economică rămâne modestă, mai ales în Europa, iar incertitudinea este încă mare.
BNR arată că stabilitatea financiară globală este amenințată de datoriile mari ale statelor, ceea ce le face să aibă mai puține resurse pentru a gestiona crize noi în contextul actual, plin de tensiuni geopolitice. Și sectorul privat are datorii mari, iar calitatea creditelor începe să scadă în unele domenii, în special în cel al proprietăților comerciale. Deocamdată, băncile nu au fost afectate grav, dar există riscuri.
Conflictele și evenimentele geopolitice pot afecta grav economia: pot crește prețurile, pot bloca comerțul internațional și pot crea instabilitate pe piețele financiare. Acest lucru duce la fluctuații mari ale cursurilor de schimb, dobânzilor și fluxurilor de bani. În august, de exemplu, bursele au reacționat brusc la vești negative despre piața muncii din SUA și deciziile băncii centrale, ceea ce a arătat slăbiciunile sistemului financiar global.
Riscul unor scăderi bruște pe piețele financiare rămâne ridicat
Riscul unor scăderi bruște pe piețele financiare rămâne ridicat. Deși prețurile activelor riscante au continuat să crească în general, unele corecții scurte au arătat cât de sensibile sunt piețele la schimbările economice din marile economii. În plus, investitorii sunt nesiguri din cauza incertitudinilor economice și politice, ceea ce face piețele mai instabile.
BNR spune că problemele economice interne ale României continuă să fie unul dintre cele mai mari riscuri pentru stabilitatea financiară a țării. În prima parte a anului 2024, deficitele bugetare și comerciale (numite „deficite gemene”) s-au adâncit comparativ cu anul trecut. Este de așteptat ca România să aibă, la finalul anului, printre cele mai mari deficite din Europa. Acest lucru se întâmplă din cauza unor probleme economice de durată, dar și din cauza unor factori temporari.
Aceste deficite sunt un risc și mai mare din cauza creșterii datoriilor statului și datoriilor externe ale țării. Este important să se ia măsuri pentru a corecta aceste probleme. Pe termen scurt, acest lucru ar ajuta la menținerea încrederii investitorilor, ar reduce riscul ca România să fie văzută ca o țară nesigură pentru investiții și ar limita presiunile asupra leului. Pe termen lung, aceste măsuri ar face economia României mai puternică și mai pregătită să facă față unor eventuale crize sau probleme internaționale.
Economia României a crescut într-un ritm destul de modest
În România, economia a crescut în continuare, dar într-un ritm destul de modest, iar acest lucru a fost susținut mai mult de consumul intern și într-o măsură mai mică de investiții. În al doilea trimestru al anului 2024, creșterea economică a încetinit la doar 0,9% față de aceeași perioadă a anului trecut. Creșterea consumului a contribuit mult la acest rezultat, însă acest lucru a fost aproape complet anulat de scăderea exporturilor. Comparativ cu începutul anului, economia a crescut mai rapid, de la 0,1% la 0,9%.
Creșterea consumului a fost determinată de salarii și pensii mai mari, dar și de scăderea inflației. De asemenea, oamenii aveau așteptări pozitive privind veniturile lor și aveau mai multă încredere să cheltuiască. Băncile au devenit mai flexibile în acordarea de credite, iar acest lucru a ajutat oamenii să cumpere mai multe produse, în special obiecte care se folosesc pe termen lung, cum ar fi electrocasnicele. Din păcate, acest lucru a dus la o creștere a importurilor, ceea ce a agravat deficitul extern al României.
Riscurile externe rămân ridicate pentru stabilitatea financiară a țării
Riscurile externe rămân ridicate pentru stabilitatea financiară a țării, iar România are cel mai mare deficit de cont curent din Uniunea Europeană (UE). În al doilea trimestru din 2024, deficitul a crescut la 9,1% din PIB, comparativ cu 7,1% în aceeași perioadă din 2023. Este important ca România să facă reforme pentru a reduce aceste probleme și pentru a păstra încrederea investitorilor.
Reformele ar trebui să se concentreze pe domenii cheie, cum ar fi securitatea alimentară, tranziția ecologică, energia, infrastructura și apărarea. Este esențial să se utilizeze fondurile europene disponibile, mai ales cele din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), care alocă României 13,6 miliarde euro sub formă de granturi și 14,9 miliarde euro împrumuturi, adică aproximativ 8,8% din PIB.
Totuși, raportul Comisiei Europene (CE) arată că România a întâmpinat întârzieri semnificative în implementarea PNRR, iar acest lucru ar putea afecta obținerea restului fondurilor disponibile, care sunt în jur de 19 miliarde de euro. Până în septembrie 2024, România a primit doar 9,4 miliarde euro din aceste fonduri, respectând aproximativ 14% din obiectivele stabilite.
