BNR nu a mai modificat dobânda cheie de18 luni, adică din mai 2010.
De asemenea, CA a decis gestionarea adecvată a lichidităţii din sistemul bancar, menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.
Adrian Vasilescu: "Mesajul scăderii dobânzii ar trebui înțeles repede de către băncile comerciale"
Evoluția inflației din ultimele cinci luni a determinat BNR să aibă încredere și să decidă scăderea dobânzii de referință, consideră 
Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR.
„Dobânda și inflația sunt ca două surori siameze. Evoluția inflației a fost principalul motiv al luării acestei decizii. BNR speră că băncile comerciale vor înțelege repede mesajul transmis”, a declarat pentru Capital, Vasilescu.Acesta a precizat însă că băncile au mai multe criterii de stabilire a dobânzii de acordare a creditelor, printre care și ecartul dintre dobânzile stabilite pentru depozite și cele pentru credite.
Vasilescu nu a dorit să facă o estimare privind perioada de timp în care băncile comerciale vor începe să scadă dobânzile la credite. De obicei, de la modificarea dobânzii de referință, durează câteva luni până când instituțiile financiare încep să opereze și ele schimbări la dobânzile practicate.
Daniel Dăianu: ”Băncile vor ține cu dinții de dobânzi”
La rândul său, profesorul de economie Daniel Dăianu spune că tăierea cu 0,25 puncte nu e deloc suprinzătoare, fiind justificată de scăderea puternică a inflaţiei din ultimele luni. În plus, Dăianu spune că mutarea BNR e nesemnificativă în raport cu dobânzile active practicate de băncile comerciale şi că mingea e în terenul băncilor comerciale dacă vor proceda la scăderea dobânzilor.
„Nu consider deloc surprinzătoare decizia BNR. E foarte greu asişti ca bancă centrală la scăderea puternică a inflaţiei şi să nu dai niciun semnal de politică monetară. În contextul ăsta de piaţă, foarte uşor poţi trece de la o depreciere controlată a leului la una necontrolată. În condiţiile scăderii dramatice a inflaţiei din ultimele luni, atitudinea politicii momenatre risca să devină precară”, a declarat Dăianu.
„Pasul e nesemnificativ prin prisma dobânzilor active din piaţa monetară. Mecanismul de transmisie e destul de imperfect în România şi băncile comerciale vor căuta să ţină cu dinţii de dobânzile active, dat fiind contextul internaţional şi nevoile generale de capitalizare. Banca centrală a transmis prin acest semnal că nu e impasibilă la evoluţiile din ultimele luni. Acum, mingea e în terenul băncilor comerciale, de cum vor transmite în piaţă această tăiere a dobânzii-cheie”, a conchis Dăianu.
Radu Crăciun: ”Cu o floare nu se face primăvară”
Radu Crăciun, director de investiții al Eureko, speră că această decizie va fi un benefică pentru sistem, dar crede că reducerea a venit puțin cam târziu.
“Totuși, cu o floare nu se face primăvară! Ca această măsură să aibă într-adevăr efect, ca băncile să dea din nou drumul la credite, scăderea dobânzii ar trebui să fie însoțită de reducerea rezervelor minime obligatorii în lei ale băncilor comerciale la BNR, deoarece să mai vorbim de finanțare în valută ar fi total nerealist atât timp cât aceste surse de finanțare dispar”, subliniază Crăciun.
Totodată, Vlad Muscalu, economist ING Bank, spune că această surpriză lansată astăzi de BNR a avut ca prim efect, pe termen foarte scurt, o ușoară depreciere a leului, de la 4,34 la 4,35 lei pentru un euro. Totuși, “îmi este greu să cred că vor fi influențate dobânzile pe termen lung, poate doar cele de pe interbancar pe termen scurt”.
Oricum, majoritatea analiștilor sunt de părere că băncile nu vor fi convinse așa ușor să dea credite, cu atât mai mult cu cât turbulențele de pe plan internațional continuă.
Decizie surpriză
Decizia BNR contrazice estimările analiștilor. 14 din cei 15 analişti chestionaţi de Bloomberg, estimau că, cel mai probabil, BNR nu va scădea dobânda de referință. Unul dintre specialiştii intervievaţi a menţionat, totuși, că se aşteaptă la o scădere de dobândă cu 0,25 puncte procentuale.
Poziția leului este precară
"În timp ce inflaţia a scăzut puternic, ca rezultat al diminuării efectului creşterii de anul trecut a taxei pe valoarea adăugată, poziţia leului este precară, mai ales că România este de aşteptat să fie ţinta mutărilor de capital operate de băncile din zona euro", a spus pentru Bloomgerg Peter Attard- Montalto, economist la Nomura International.
"Echilibrarea macrostabilităţii economice şi financiare prin menţinerea nivelului dobânzii cheie ar fi mai nimerită", a spus acesta.
Bancherii centrali din Europa de Est au menţinut nivelul dobânzilor cheie în ultimul timp, chiar dacă economia dă semne de slăbire, pentru a îşi proteja monedele, în condiţiile în care investitorii părăsesc pieţele emergente pe fondul crizei datoriilor suverane.
Rezervele valutare ale BNR au scăzut în luna octombrie cu 1,42 miliarde euro, de la 33,62 miliarde euro la finele lunii septembrie la 32,19 miliarde euro, potrivit datelor publicate marţi de BNR.
