BNR ţine apăsată frâna creditării pentru încă trei-patru luni

Măsurile de criză promise recent nu au convins BNR să dea un cec în alb noului guvern. Nici dobånda de politică monetară şi nici rezervele minime obligatorii nu au fost reduse, astfel încåt dezgheţarea creditării mai are de aşteptat. Deprecierea leului şi deficitele bugetar şi de cont curent mari sunt ameninţările care impun menţinerea unei politici monetare restrictive în această perioadă. Pentru asigurarea stabilităţii financiare şi a preţurilor, BNR nu a re

Măsurile de criză promise recent nu au convins BNR să dea un cec în alb noului guvern. Nici dobånda de politică monetară şi nici rezervele minime obligatorii nu au fost reduse, astfel încåt dezgheţarea creditării mai are de aşteptat.

Deprecierea leului şi deficitele bugetar şi de cont curent mari sunt ameninţările care impun menţinerea unei politici monetare restrictive în această perioadă. Pentru asigurarea stabilităţii financiare şi a preţurilor, BNR nu a redus, în şedinţa de săptămåna trecută, nici rezervele minime obligatorii ale băncilor, nici dobånda de politică monetară (10,25%), deşi piaţa bancară îşi punea speranţa în aceste măsuri pentru deblocarea creditării. „BNR încearcă astfel să cåştige timp şi arată că mai are nevoie de ancore din partea noului guvern. Nereducånd dobånda, banca centrală nu a vrut să dea un cec în alb Executivului“, spune Lucian Anghel, economistul-şef al BCR. Acesta subliniază că primii paşi făcuţi de Guvern sunt pozitivi, dar insuficienţi, reducerea cheltuielilor trebuind să fie mult mai mare decåt cea anunţată pånă în prezent. În plus, BNR aşteaptă din partea Executivului şi aprobarea unui buget pe 2009. Directorul de investiţii de la Interamerican, Radu Crăciun, crede că „banca centrală urmăreşte acum să împiedice o depreciere prea rapidă a leului, dar şi să ţină deficitul bugetar sub 2%“.

Dobånzi mari pentru paza leului

Cåt despre celelalte probleme pe care le are BNR în vedere, inflaţia şi deficitul de cont curent, analiştii sunt ceva mai optimişti, chiar dacă există prea multe incertitudini la ora actuală. În acest sens, se previzionează o reducere a deficitului şi a inflaţiei, chiar dacă previziuni nu au fost avansate decåt de cercetătorii Erste Group: 12% – deficitul de cont curent şi 5,7%  – inflaţia în 2009. Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat după întålnirea de săptămåna trecută cu premierul şi ministrul de finanţe că „actuala criză internaţională face inevitabilă ajustarea deficitului de cont curent şi că măsurile care vor fi adoptate trebuie să aibă în vedere ca această ajustare să se facă fără a afecta foarte mult creşterea economică, fără reinflamarea inflaţiei sau scăderea nivelului de trai“.

Pe de altă parte, reducerea dobånzii BNR acum sau chiar şi în şedinţa viitoare, din februarie, nu ar avea un impact direct asupra pieţei. Cauza: decalajul foarte mare faţă de dobånzile interbancare (peste 15% pentru împrumuturi cu termen de rambursare de peste o lună) sau faţă de cele la care se împrumută Ministerul Finanţelor (14,25%). „Nu mă aştept la o reducere a dobånzii nici în februarie, pentru că mai întåi ar trebui recuperat decalajul dintre dobånzile efective la care se tranzacţionează şi cea comunicată de BNR“, spune Radu Crăciun.

Un efect nedorit al menţinerii aceloraşi indicatori de politică monetară există totuşi: scăderea şi mai dramatică a creditării în perioada următoare, cumulată cu încetinirea economiei şi reducerea investiţiilor străine. „Creşterea creditului doar din finanţări pe lei, la dobånzi de peste 20%, atåt pentru firme, cåt şi pentru populaţie este foarte greu de susţinut“, spune Lucian Anghel, subliniind că economia romånească nu a ajuns la standardele celor vestice, care pot merge bine chiar şi cu majorări de o singură cifră a creditului.

Tocmai de aceea, analiştii sunt de părere că BNR ar trebui să elibereze treptat lichidităţi în piaţă, eventual chiar din februarie, diminuånd rezervele minime obligatorii, iar din a doua parte a anului, să reducă şi dobånda, pentru a evita recesiunea economică. În ultimele 12 luni, creşterea totală a creditului s-a redus de la 50%, cåt era la mijlocul lui 2008, la 30%, spre finalul anului. În cazul creditelor pentru companii, scăderea a fost şi mai drastică, afectånd direct creşterea economică.

«Economia nu a ajuns încă la stadiul de a putea funcţiona în condiţiile unei creşteri anuale a creditării de o singură cifră. Colaborarea cu Guvernul va influenţa şi deciziile BNR.»
Lucian Anghel, economist-şef BCR

1 mld. euro este valoarea cu care s-a redus rezerva valutară a BNR în luna decembrie, pånă la 26,22 miliarde de euro. Scăderea rezervei s-a datorat atåt deprecierii dolarului şi lirei sterline faţă de euro, cåt şi intervenţiilor BNR pe piaţa valutară

«Cred că BNR urmăreşte să împiedice o depreciere prea rapidă a leului. Va fi nevoie însă de revigorarea creditării în partea a doua a anului pentru a evita recesiunea.»
Radu Crăciun, director de investiţii Interamerican