Piata valutara interbancara a fost marcata, saptamina trecuta, de evolutiile monedelor euro si dolar. in timp ce pe pietele internationale moneda unica europeana se apropia vertiginos de un nou minim istoric, sub 0,8440 dolari, bancnota americana emitea, pe piata valutara romineasca, puternice semnale de crestere fata de leu.
Avind i vedere volumul scazut al tranzactiilor valutare pe piata interna (aproape 1.000 miliarde lei pe dolar/euro zilnic), este evident ca valorile iregistrate pe pietele externe sunt hotaritoare pentru cotatiile interne. Asa se face ca, pe fondul caderii euro fata de dolar la cotatiile internationale, pe piata interna moneda unica europeana a pierdut aproape 440 lei, i perioada 16 – 19 octombrie a.c.
Dolarul tinteste spre 27.000 lei
in acelasi timp, pe fondul scaderii dobinzilor practicate pe piata monetara interbancara, simultan cu cresterea cererii de valuta peste nivelul ofertei din partea clientilor, dolarul a dat semnale puternice de urcare. La depozite atrase pe piata monetara interbancara, dobinda a scazut, de la o medie anuala de 47,17%, iregistrata i perioada 9 – 16 octombrie, la 46,23%, i 16 octombrie, iar la tranzactii – de la 44,96%, la 42,55%. De asemenea, volumul depozitelor pe piata monetara a coborit, i aceeasi perioada, de la 5.194,5 miliarde lei, la 4.289,8 miliarde lei, iar cel al tranzactiilor de la 1.210,7 miliarde lei, la 1.204,6 miliarde lei. in pofida reactiei ostile a bancilor comerciale, Ministerul Finantelor a continuat si saptamina trecuta politica obtinerii de imprumuturi de pe piata interna, la costuri inferioare procentajului de 50%. Daca i relatia cu bancile comerciale atragerea de lichiditati i punga statului a fost un esec prelungit, Ministerul Finantelor a speculat o alta cale de a-si face rost de bani: lansarea unei emisiuni de certificate de trezorerie destinata persoanelor fizice. La o dobinda de 44% pe an, pentru certificate de trezorerie scadente la trei luni, Finantele au sanse mari sa atraga din disponibilul populatiei dispuse sa economiseasca. Nici un alt plasament i lei nu i se poate opune, i acest moment. Bancile comerciale au ridicat nivelul dobinzilor, isa maximul iregistrat saptamina trecuta este de 40% pe an, pentru depuneri pe termen de trei luni (Piraeus Bank si Robank), i timp ce bancile cu cele mai mari fonduri atrase de la populatie practicau dobinzi cuprinse itre 35 si 36% pe an.
in lipsa unor plasamente care sa atinga nivelul de rentabilitate dorit si pe fondul unui exces de lichiditate i piata, au existat, fireste, tentative speculative din partea bancilor comerciale. insa acestora li s-a opus reactia Bancii Nationale a Rominiei, care trei zile consecutiv (icepind de marti, 17 octombrie, si pina la ichiderea editiei, joi, 19 octombrie) a intervenit i piata prin vinzari de valuta. Ce a urmarit banca centrala prin interventiile sale? O temperare a cresterii monedei americane pina la un nivel acceptabil, de sub 40 de lei zilnic, conform aprecierii dealerilor.
Ei cred ca tinta BNR este de a obtine o depreciere de 3%, i aceasta luna, iar pentru sfirsitul anului considera realista o cotatie a dolarului i intervalul 26.500–27.000 lei. Foarte aproape de valoarea de 27.000 lei s-au situat si cotatiile de la Bursa Monetar-Financiara si de Marfuri Sibiu, pentru contractele cu scadente la sfirsitul anului.
Importurile ramin ieftine
Atitudinea BNR, itr-un moment i care autoritatile ramin ancorate i lupta impotriva unei degradari a deficitului balantei comerciale, pare surprinzatoare. Sustinerea unei deprecieri lente a leului, de catre banca centrala, induce efecte asupra volumului importurilor, al carui trend este traditional de crestere, i aceasta perioada. Practic, importurile sunt icurajate din doua directii. Pe de o parte, aprecierea leului fata de moneda unica europeana ofera un balon de oxigen importatorilor pe relatia zonei euro. Pe de alta parte, o depreciere usoara a leului fata de dolar mentine la niveluri rezonabile importurile pentru care platile se fac i dolari.
Desi pare paradoxala, atitudinea bancii centrale are o explicatie simpla. in Rominia, campania electorala este i plina desfasurare. O scumpire a importurilor, acum, ar avea efecte asupra nivelului inflatiei, i perioada premergatoare alegerilor. Sunt voci, din piata valutara, care pun interventiile BNR pe seama interesului guvernatorului delegat la Palatul Victoria si cu aspiratii catre fotoliul suprem al Rominiei.
Speculatiile pornesc de la ideea conform careia candidatura lui Isarescu s-ar baza pe pirghiile folosite de Banca Nationala a Rominiei. insa aceleasi surse sustin ca aceasta situatie nu poate dainui pina la sfirsitul anului. in viziunea lor, cursul va fi lasat sa creasca dupa alegeri, pe de o parte din nevoia de a aduce rezerva valutara la nivelul a trei luni de importuri, minimum, conditie importanta i contracararea unei eventuale retrogradari a ratingului de tara.
Ultimele cifre oficiale privind nivelul rezervei valutare a Bancii Nationale se refera la situatia existenta la sfirsitul lunii septembrie: 2.135,6 milioane dolari, i scadere cu 22,6 milioane de dolari, fata de 31 august a.c.
Pentru sfirsitul acestui an, declaratiile oficiale anuntau atingerea unei valori de aproape 2,5 miliarde de dolari. Judecind dupa interventiile efectuate de BNR i piata valutara, rezerva bancii centrale este posibil sa fi scazut sub 2,1 miliarde de dolari. Pe de alta parte, se va face simtit interesul pentru descurajarea importurilor, i vederea scaderii deficitului balantei comerciale.