Biletele de banca, bancnotele, sunt o marfa ca oricare alta. Banca Nationala le vinde, cumparatorii le folosesc pentru a-si procura produse si servicii. Bancnotele ies din Banca Nationala, singura institutie care are privilegiul de a emite moneda, si se reintorc, pentru a fi distruse.
„In prezent, in afara sistemului bancar romanesc exista aproape sapte milioane de bilete de banca, din hartie si polimer”, afirma Ion Nitu, director al Directiei Operatiuni Bancare din BNR. Aceasta cifra reprezinta intre 22 si 25%, din totalul bancnotelor emise. Restul banilor se regasesc in tezaur la bancile comerciale sau in tezaurul BNR, ca stoc de rezerva. Ca orice marfa, bancnotele au o durata de viata. Cand aceasta expira, biletele de banca sunt distruse. Aproape 4,5 milioane de bilete trec zilnic prin masinile de tocat bani ale BNR. Valoarea lor depinde de cupiurile care sunt distruse. Multe bancnote isi asteapta randul pentru a intra in cuvele care le duc la tocator (intr-o cuva intra 1.500 de pachete a cate 1.000 bilete fiecare). „Bancnotele de plastic n-au intrat inca in procesul de distrugere, numarul biletelor uzate fiind nesemnificativ, sub 100.000”, precizeaza Nitu. Hotararea de retragere a banilor din circulatie apartine Bancii Nationale. BNR poate anula sau retrage bancnote emise de ea, fie ca rezultat al programelor monetare, fie din cauza deteriorarii acestora si poate decide punerea in circulatie a altor tipuri de bancnote sau monede.
Cele mai uzate bancnote sunt cele de valori mici inscriptionate pe suport hartie. Din datele BNR, bancnotele de 1.000 de lei emisiunea 1998, aflate in circulatie, sunt uzate in proportie de aproape 100%, cele de 5.000 lei (emisiune 1998), in proportie de 80%, iar cele de 10.000 lei, in proportie de aproape 70%. Bancnotele cu o circulatie mai redusa – cele de valori mai mari – sunt si cele mai putin deteriorate, fireste: biletele de 100.000 lei, emisiunea 1998, sunt uzate in proportie 15%, iar cele de 50.000 lei, emisiunea 1996, in proportie de 80%.
Hartie igienica facuta din bani
Durata de viata redusa a bancnotelor din hartie si problemele create in procesele de distrugere a acestora au determinat BNR sa se orienteze catre un alt tip de suport pentru bancnote si catre adoptarea unei noi solutii pentru procesarea lor.
In ceea ce priveste bancnotele, BNR a optat pentru suport din polimer. In urma cu doi ani, au fost introduse in circulatie primele bancnote din plastic, de 2.000 si de 10.000 de lei. Ulterior au aparut bancnotele de 500.000 lei, tot din plastic. Oficialii BNR pastreaza tacerea asupra costurilor pe care le-a implicat aceasta operatiune (hartia este importata din Australia, tot acolo este si inscriptionata, in cea mai mare parte) si se rezuma la explicatia ca durata de viata a noilor bilete este de cel putin patru ori mai mare decat cele care au ca suport hartia. „Doar 1% din bancnotele de plastic aflate in circulatie sunt uzate”, spun oficialii BNR: aproape 1% din cele de 2.000 lei, 0,66% de 10.000 lei si 0,01%, de 500.000 lei. Treptat, locul tuturor bancnotelor din hartie va fi luat de cele din plastic.
Simultan cu optiunea de a introduce in circulatie noi tipuri de bancnote, BNR si-a revizuit si sistemul de procesare a acestora. De-a lungul timpului, bancnotele uzate erau distruse de BNR cu ajutorul a doua utilaje a caror capacitate era de 20 de saci zilnic. Pentru diferenta de pana la 200 de saci de bancnote programate sa fie distruse, BNR apela la diverse societati comerciale, care asigurau macerarea sau arderea lor. Fabrica de hartie de la Piatra Neamt sau cea de la Busteni s-au aflat printre partenerii de afaceri ai BNR, dar intelegerile au esuat, fie din cauza costurilor de distrugere ridicate, fie pentru ca deseurile s-au dovedit inutile pentru respectivele societati. In urma cu cativa ani, deseurile rezultate de pe urma distrugerii bancnotelor erau utilizate pentru fabricarea hartiei igienice si nu placuta a fost surpriza cand, printre particulele de hartie, au aparut mici bucati albastre din insemnele bancnotei de 100 de lei. Fabrica de ulei Solaris acceptase sa preia bancnotele BNR, pentru a le arde. Aburul rezultat era folosit de fabricantul de ulei, dar calculele au aratat, in cele din urma, ca operatiunea dezavantajeaza societatea. Asa s-a nascut ideea ca BNR sa-si procure propriile masini de distrus bancnote, care doteaza o parte din subsolul bancii centrale. Astazi, in maximum 5 ore de la introducerea biletelor de banca in echipamentele de distrugere, banii care, in mod normal sunt atat de ravniti, devin pulbere. Deseurile merg catre o fabrica de hartie din Ploiesti, Cahiro, si sunt folosite pentru producerea de cartoane termoizolante. „Alta varianta ar fi fost depozitarea deseurilor la groapa de gunoi, dar tarifele erau ridicate: 7 – 8 dolari pe mc., iar zilnic, ar fi trebuit sa depozitam 40 de m.c.”, spune Ion Nitu.    

BNR nu distruge valuta convertibila

Banca Nationala nu se ocupa de distrugerea valutei. „La BNR se pastreaza doar valuta confiscata de organele specializate ale statului”, afirma Ion Nitu. Valuta confiscata ramane la BNR pana cand apare o hotarare definitiva care stabileste vinovatia celui deposedat de aceste bilete. Devizele merg apoi catre Banca Comerciala Romana, iar contravaloarea acestora in lei intra in vistieria Ministerului Finantelor. Falsurile se depun la organele de politie si sunt constituite ca proba in timpul procesului. Operatiunile de distrugere a bancnotelor false revin Politiei.

Durata de viata a bancnotelor
Bancnota     hartie    Durata de viata
1.000 lei    9 luni
10.000 lei    un an si jumatate
50.000 lei    2 ani
100.000 lei    2,5 ani – 3 ani
Durata de viata a bancnotelor din plastic este de patru ori mai mare decat a celor cu suport hartie.
Primele contrafaceri ale bancnotelor de 50.000 de lei din hartie au aparut la cateva luni dupa prima emisiune. Falsuri ale bancnotelor de 100.000 lei din hartie au aparut la patru luni de la introducerea lor in circulatie.
Oficialii BNR spun ca pana in prezent nu a fost depistata nici o bancnota din plastic falsa. Chiar si incercarile BNR de reproducere a acestora au esuat.
Sursa: BNR