Creşterea economică va cunoaşte probabil o decelerare în anii 2020-2021 în raport cu anul 2019, dar va rămâne solidă, cu un ritm aşteptat să coboare doar în 2021 vizibil sub cel potenţial, se arată în minuta şedinţei de politică monetară a Consiliului de Administraţie al BNR din 7 februarie 2020.

„În ceea ce priveşte viitorul poziţiei ciclice a economiei, potrivit evaluărilor membrilor Consiliului, creşterea economică va cunoaşte probabil o decelerare în 2020-2021 în raport cu anul 2019, dar va rămâne solidă, cu un ritm aşteptat să coboare doar în 2021 vizibil sub cel potenţial, perspectivă ce implică o plafonare iniţială a excedentului de cerere agregată la valori superioare celor prognozate anterior, urmată de înscrierea lui pe o traiectorie lent descendentă.

Totodată, s-a observat că, similar evaluării precedente, consumul gospodăriilor populaţiei va redeveni probabil în 2020 şi îşi va consolida apoi poziţia de principal determinant al creşterii economice, pe fondul dinamicii alerte a venitului disponibil real – susţinută şi de scăderea ratei inflaţiei şi de majorarea transferurilor sociale -, precum şi în condiţiile unor rate reale ale dobânzilor bancare presupuse a se mări foarte lent pe orizontul prognozei”, se precizează în document, conform Agerpres.

Dinamica investițiilor

La rândul ei, dinamica investiţiilor este anticipată să rămână relativ robustă – deşi, în scădere faţă de 2019 – date fiind inclusiv previziunile privind creşterea cheltuielilor publice cu această destinaţie, asociată cu o ameliorare a absorbţiei fondurilor europene.

De asemenea, incertitudinile ce decurg din conduita politicii fiscale şi a celei de venituri, precum şi riscurile astfel induse la adresa perspectivei creşterii economice, implicit a celei a inflaţiei, continuă însă să fie deosebit de mari, au subliniat în mod repetat membrii Consiliului.

„S-au făcut referiri la creşterea mult peste 3 la sută din PIB a deficitului bugetar în anul 2019, evoluţie îngrijorătoare inclusiv din perspectiva costurilor de finanţare, dar şi cu posibile implicaţii asupra execuţiei bugetare curente, mai ales în contextul calendarului electoral şi al prevederilor noii legi a pensiilor. În acelaşi timp, însă, a fost evocat cadrul de guvernanţă fiscală al UE, implicând o posibilă iniţiere a consolidării fiscale în cursul acestui an, de natură să impună măsuri corective suplimentare celor deja încorporate în programul bugetar. S-a arătat din nou că o corecţie bugetară graduală şi nerecurgerea în acest an la majorări de taxe/impozite ar fi de natură să prevină o frânare bruscă a economiei şi cu atât mai mult o recesiune, implicit o potenţială agravare pe un asemenea fond, a dezechilibrului intern şi a celui extern”, arată documentul.

Membrii Consiliului au apreciat că incertitudini crescute provin şi din mediul extern, date fiind dinamica scăzută a economiei zonei euro şi a celei globale şi riscurile la adresa perspectivei acestora induse de epidemia de coronavirus, dar şi eventuala reacutizare a conflictului comercial global şi a incertitudinilor legate de Brexit.

Riscuri la adresa macrostabilității

„Inclusiv pe acest fond, perspectiva continuării deteriorării contului curent şi a poziţiei externe de ansamblu a economiei a fost considerată din nou deosebit de preocupantă, prin riscurile induse la adresa macrostabilităţii, dar şi a sustenabilităţii creşterii economice”, se arată în minuta BNR.

În evaluările realizate, membrii Consiliului au făcut noi referiri la discrepanţa dintre robusteţea absorbţiei interne şi slăbirea cererii externe, precum şi la probleme de competitivitate non-preţ ale unor sectoare, dar şi la pierderile de competitivitate prin preţ înregistrate de unele companii, pe fondul majorării susţinute a costurilor salariale şi al cvasi-stabilităţii cursului de schimb al leului.

Totodată, membrii Consiliului au reafirmat nevoia corectării controlate a dezechilibrului extern, prioritar printr-o ajustare bugetară, complementată de reforme structurale consistente, care solicită însă timp, subliniind din nou necesitatea unui mix echilibrat de politici macroeconomice, care să evite o supraîmpovărare a politicii monetare, cu efecte indezirabile în economie.

În acest context, a fost reiterată importanţa unui dozaj şi a unei cadenţe adecvate de ajustare a conduitei politicii monetare, în vederea ancorării anticipaţiilor inflaţioniste pe termen mediu şi a readucerii şi menţinerii ratei anuale a inflaţiei în linie cu ţinta de inflaţie, în condiţii de protejare a stabilităţii financiare. În acelaşi, timp, s-a apreciat că, date fiind condiţiile macroeconomice şi riscurile interne şi externe, păstrarea controlului strict asupra lichidităţii de pe piaţa monetară este esenţială.