Deşi avem una dintre cele mai mari rate a inflaţiei din Europa şi perspective nu foarte bune pentru viitor, banca centrală a tăiat 0,25 puncte procentuale din rata dobânzii de politică monetară, care a ajuns la un nivel minim istoric: 6,25%.
Menţinerea deficitului de cerere agregată, pe fondul recesiunii, a atârnat mai mult decât înrăutăţirea perspectivelor privind inflaţia. Banca Naţională a redus dobânda de politică monetară la 6,25%, în pofida perspectivei de a vedea inflaţia scăzând într-un ritm mai lent. Scăderea dobânzii a fost făcută totuşi cu un pas mai mic – 0,25 puncte procentuale, comparativ cu etapele anterioare, când reducerile au fost cu câte 0,5 puncte.
Chiar dacă a dat semnalul ieftinirii creditului, banca centrală vede o inflaţie mai mare la finele anului decât în urmă cu trei luni: de 3,7% la sfârşitul acestui an faţă de 3,5% în februarie a.c. Şi prognoza de inflaţie pentru sfârşitul anului viitor a fost revizuită în sus: de la 2,7% la 2,8%. Niveluri chiar mai mari indică prognoza Comisiei Europene, publicată săptămâna trecută: 4,3% anul acesta şi 3% în 2011.
În martie, inflaţia a scăzut la 4,2% de la 4,7% în februarie, reintrând astfel în intervalul de variaţie de plus/minus un punct procentual în jurul ţintei stabilite pentru acest an – 3,5%. Inflaţia din martie a fost sub nivelul prognozat anterior de BNR, graţie unui leu mai tare decât cel utilizat în proiecţie de bancă.
Statul, avantajat de reducerea dobânzii
Ultima decizie a BNR de reducere a dobânzii este justificată prin menţinerea deficitului de cerere agregată, care firesc ar fi trebuit să conducă la scăderea preţurilor, dar şi prin scăderea în termeni anuali a creditului acordat sectorului privat. Din perspectiva impulsionării creditului, reducerea dobânzii de politică monetară poate fi o soluţie, însă băncile sunt reticente în a credita sectorul privat. Riscul asociat acestuia rămâne ridicat, în condiţiile în care creditele neperformante se înmulţesc. Băncile vor continua să crediteze însă statul, care va plăti un preţ mai mic pentru banii împrumutaţi. Din aprilie, băncile sunt încurajate să împrumute statul şi în euro, titlurile de stat în moneda europeană putând fi transformate rapid în lichidităţi pe termen scurt la BNR.
Grecia, o ameninţare
În ultimul raport, BNR anticipează mai multe riscuri care ar putea împiedica încadrarea în prognoza de inflaţie. Printre acestea, riscul deprecierii monedei europene în raport cu dolarul SUA în acest an, în condiţiile în care „apelarea de către Grecia la pachetul de susţinere financiară propus de ţările membre ale zonei euro în colaborare cu FMI s-ar dovedi a nu fi acoperitoare, fie în termenii ordinului de mărime, fie al eficienţei condiţionalităţilor ataşate”.
Producerea acestui risc va însemna pentru piaţa autohtonă mărirea preţurilor la carburanţi, ca urmare a slăbirii leului în raport cu moneda americană. În trecut, toate majorările de preţuri la carburanţi au antrenat scumpiri în lanţ.
Joia trecută, de exemplu, euro s-a depreciat la 1,2752 dolari pentru o unitate ca efect al temerii investitorilor că problemele statului elen s-ar putea răspândi şi în alte ţări din uniunea monetară.
În schimb, unele riscuri asociate prognozei s-au disipat. De exemplu, creşterea TVA ar fi scos evoluţia inflaţiei din intervalul desenat de banca centrală. Măsurile anunţate de guvernanţi de reducere a cheltuielilor bugetare ajută chiar la reducerea inflaţiei.
Băncile au redus marjele la lei
Diferenţa dintre dobânzile medii la creditele şi depozitele în lei aflate în sold a scăzut de la 7,15 puncte procentuale, în decembrie, la 6,93 puncte, în martie. Diferenţa dintre dobânzile la împrumuturile noi şi cele oferite la depozite a scăzut cu 0,5 puncte, până la 5,28 puncte. În acelaşi interval, dobânda anuală efectivă medie la creditele pentru consum în lei s-a redus cu 1,69 puncte, ajungând la circa 20%. Totodată, costul în lei efectiv al ipotecarelor a ajuns sub 12,5%.
