O alternativa la idemina oricarui individ care are posibilitatea sa economiseasca o constituie fondurile mutuale. Dar prabusirea celui de-al doilea mare fond de investitii (FNI), i primavara anului trecut, a lasat o umbra de neicredere i acest gen de institutii.
Experienta de pina acum a demonstrat o mare mobilitate a celor ce economisesc, i special populatia (cu o pondere isemnata i resursele atrase de bancile comerciale) si societatile comerciale cu capital privat, i a-si transfera economiile din lei i valuta, i functie de semnalele percepute de pe pietele specializate. Desi pe tot parcursul anului trecut economiile i lei, i sistemul bancar, au evoluat pe o panta descendenta, trei perioade s-au evidentiat printr-o abrupta reorientare a acestora catre alte instrumente. Doi factori, reuniti, au condus la aceasta situatie care a afectat si depozitele i valuta (cu tendinte de crestere pe tot parcursul anului). in luna februarie 2000, pe fondul unor randamente ialte oferite de Ministerul Finantelor la certificatele de trezorerie (59%, fata de 46,8%, cit era dobinda medie la depozitele la termen i lei), economiile i lei au iregistrat un recul, simultan cu o reducere a iclinatiei spre depozitele constituite i valuta. Volumul depozitelor i valuta a scazut atunci cu 3,7%, i special pe seama populatiei (4,3%) care a preferat plasarea economiilor i titluri de stat i valuta (34 milioane de dolari din sectorul nebancar au finantat Ministerul Finantelor). in luna aprilie, reducerea ratelor dobinzilor la depozitele i lei atrase i sistemul bancar (de la 41,2%, la 37,1%), peste care s-a suprapus o oferta atragatoare a Ministerului Finantelor la certificatele de trezorerie (media pe aprilie a fost de 48,5%) a determinat o scadere a economiilor i banci cu 4,3%. Reducerea dobinzilor i aprilie, cind rata inflatiei a crescut la 4,8% (ceea ce a corespuns cu o inflatie anualizata de 47,1%), fata de 1,8% i luna precedenta, a condus la o comprimare semnificativa a depozitelor i lei evidentiate i luna mai. in fine, i luna octombrie, procesul de reducere a economisirii i lei a continuat, prin scaderea economiilor populatiei i banci, cu 2,9%, si cu 5,5% ale agentilor economici. La nivelul lunii octombrie a fost certa mentinerea orientarii plasamentelor populatiei catre valuta, fiind iregistrata o crestere a acestora cu 50,9 milioane de dolari. Din totalul depozitelor i valuta, cele ale populatiei au reprezentat 43,8%, fiind urmate de depunerile societatilor comerciale cu capital privat – 31,6%. Acesta a fost efectul firesc al existentei unor dobinzi medii pasive i sistemul bancar, de 26,4% i luna septembrie, cind inflatia anualizata a fost de 41,6%.
Pericolul pastrarii apetentei catre plasamentele i valuta ica persista. Tocmai de aceea oficialii romini isi exprima igrijorarea fata de existenta unor dobinzi real-negative, peste care s-a suprapus si icetarea platilor catre deponenti, de catre Banca Turco Romina. Mentinerea unor rate ialte ale dobinzilor la depozitele atrase de banca centrala pe piata monetara interbancara (aproape de 50%) se traduce, astfel, printr-o fortare a bancilor sa ridice nivelul dobinzilor la depozitele i lei atrase de la clientii nebancari.
in plus, autoritatea monetara se confrunta, i continuare, cu inflatia, un indicator care a deraiat itotdeauna de la tinta propusa la iceputul fiecarui an. in ipoteza i care BNR reuseste sa mentina o depreciere a monedei nationale agreata de ea si sa faca fata tendintelor speculative pe piata valutara, tot nu poate ilatura pericolul inflamarii inflatiei. Banca Nationala nu poate controla banii din afara sistemului bancar. Ei se pot orienta, i lipsa unor alternative atractive, catre consum. Daca va creste cererea de bunuri si servicii, i absenta sporirii masei acestora, cererea si oferta isi vor gasi echilibrul pe piata, prin majorarea preturilor. Astfel, mult mai usor poate fi comprimat consumul, prin absorbtia banilor i sistemul bancar. Aceasta pina cind economia va fi capabila sa vina cu o oferta pe o piata concurentiala.
in sistemul bancar, parerile sunt impartite. Sunt bancheri care considera ca teza conform careia dobinzile trebuie sa acopere inflatia este usor eronata. in viziunea acestora, economiile, ca sa produca profituri, trebuie investite folosind pirghii prin care banii sa fie „pusi la munca”. Acest lucru se poate itimpla isa si prin intermediul bancilor comerciale. Banii atrasi de acestea ar trebui sa se orienteze catre economie. insa perioadele de crestere a creditului guvernamental au fost urmate si de o sporire a volumului de credite restante. in plus, experienta a demonstrat ca, chiar pe fondul reducerii economisirii i sistemul bancar, bancile s-au confruntat cu un exces de lichiditate. Aceasta pentru ca societatile bancare sunt ica prudente i creditarea economiei.
Bogdan Baltazar, presedintele BRD Groupe SociA