Analiștii anunță că BNR are de gând să păstreze dobânda de referinţă la același nivel, asta în timp ce Polonia face același lucru. Diferența este că Polonia are o dobânda de referinţă mai mică decât a României.
Dobânda de referinţă rămâne la 7%
Banca Națională a Poloniei este așteptată să mențină dobânda de referință la 5,75%. În același timp, Banca Națională a României amână momentul începerii unui ciclu de relaxare. Așadar, BNR menține dobânda la 7 procente.
Guvernatorul Băncii Naționale a Poloniei, Adam Glapinski, a declarat că nu există posibilitatea reducerii dobânzilor până la sfârșitul anului.
În acest timp, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a indicat că banca centrală ar putea urma alte bănci centrale din regiune în reducerea costului creditului.
Factorii de decizie de la Banca Națională a Poloniei analizează impactul majorării TVA la alimente și al stabilirii unor plafoane de prețuri la energie asupra inflației. Aceasta s-ar putea să crească până la sfârșitul acestui an.
Totuși, unii membri ai comitetului de politică monetară au menționat că reducerea dobânzilor nu ar trebui să fie exclusă.
România are a doua cea mai ridicată dobândă de politică monetară
În contrast, decidenții de la București identifică un spațiu de manevră mai extins, mai ales după ce presiunile fiscale din România i-au determinat să se abțină de la reduceri de dobândă.
România are a doua cea mai înaltă rată a dobânzii de politică monetară din regiune, după Ungaria.
Țara rămâne printre statele membre ale Uniunii Europene cu una dintre cele mai ridicate rate ale inflației. În prezent, inflația este de 7,2%.
„Banca Naţională pregăteşte terenul pentru un ciclu prudent de relaxare în viitor”, a declarat economistul ING, Stefan Posea.
Acesta mizează pe o reducere care poate ajunge până la 6 procente la finalul lui 2024.
Banca Națională a României va monitoriza cu atenție acțiunile colegilor lor de la Varșovia, deoarece este dificil de imaginat ca dobânda BNR să scadă sub cea din Polonia.
Guvernul are dificultăţi în a ţine sub control deficitul bugetar
În contrast, Guvernul din București se confruntă cu dificultăți în gestionarea deficitului bugetar, care este estimat să atingă 5% din PIB în acest an.
În plus, în România sunt programate patru scrutine electorale în acest an.
De asemenea, există și cereri pentru creșterea salariilor și a pensiilor.
Factorii de decizie de la București au revizuit în scădere prognoza de inflație pentru acest an la 4,7%, față de 4,8%.
Totuși, dar au emis un avertisment cu privire la riscurile generate de evenimentele electorale și fiscale. Acestea se combină cu incertitudinile geopolitice.