BNR vine cu previziuni dure! Rata anuală a inflației va crește mai mult decât s-a anticipat
Rata anuală a inflaţiei va creşte probabil mult mai pronunţat pe orizontul scurt de timp decât s-a anticipat în prognoza din luna august, care indica un vârf de 5,6% în decembrie 2021, conform minutei şedinţei de politică monetară a Consiliului de Administraţie al Băncii Naţionale a României din 5 octombrie 2021.
„În ceea ce priveşte evoluţiile viitoare, membrii Consiliului au arătat că, potrivit noilor date şi analize, rata anuală a inflaţiei va creşte probabil mult mai pronunţat pe orizontul scurt de timp decât s-a anticipat în prognoza din luna august, care indica un vârf de 5,6 la sută în decembrie 2021 şi un nivel de circa 3,4 la sută începând cu trimestrul III 2022, marginal sub limita de sus a intervalului ţintei”, se arată în documentul BNR publicat vineri.
Șocuri adverse puternice
Membrii Consiliului au subliniat în mod repetat că responsabile de înrăutăţirea considerabilă a perspectivei apropiate a inflaţiei continuă să fie şocurile adverse puternice pe partea ofertei, îndeosebi cele externe, al căror impact este însă potenţat, pe plan intern, de liberalizarea în acest an a pieţei energiei electrice pentru consumatorii casnici.
„Determinante pentru perspectiva apropiată sunt noile majorări ample anticipate a fi consemnate de preţurile produselor energetice, în principal de preţul gazelor naturale, şi, într-o mai mică măsură, de preţul combustibililor, prioritar pe seama componentei non-benzină şi motorină. Lor li se alătură creşterea suplimentară înregistrată în septembrie de preţul produselor din tutun, precum şi dinamica ceva mai înaltă aşteptată în cazul preţurilor administrate. Acestea sunt de natură să mărească considerabil dimensiunea şi durata deviaţiei pozitive a ratei anuale a inflaţiei de la limita de sus a intervalului ţintei, au observat membrii Consiliului, dar şi să genereze pe orizontul mai îndepărtat de timp efecte de bază dezinflaţioniste semnificative”, se arată în minuta BNR.
Impactul inflaţionist al şocurilor pe partea ofertei ar putea fi chiar mai puternic şi mai prelungit decât arată evaluările actuale, au atenţionat mai mulţi membri ai Consiliului, semnalând ascensiunea continuă şi/sau abruptă a cotaţiilor unor mărfuri energetice şi non-energetice, precum şi persistenţa blocajelor în lanţurile de producţie şi aprovizionare, asociate cu costuri crescute de transport, ce afectează vizibil – direct sau indirect – şi inflaţia de bază, inclusiv pe calea preţurilor importurilor.
Au fost, de asemenea, evocate ponderea mare deţinută în coşul IPC de preţurile alimentelor, energiei şi combustibililor, precum şi gradul potenţial de transferare în preţurile de consum a creşterilor de costuri materiale, în condiţiile unei cereri încă solide, dar în temperare, alături de previzibila majorare a tarifelor poliţelor RCA.
Anticipațiile inflaționiste pe termen mediu ar putea fi afectate
În acest context, documentul menţionează că membrii Consiliului s-au arătat foarte preocupaţi de riscul ca puseul inflaţionist provocat de şocurile pe partea ofertei – implicând urcarea considerabilă şi relativ persistentă a ratei anuale a inflaţiei deasupra intervalului ţintei – să deterioreze anticipaţiile inflaţioniste pe termen mediu şi să genereze astfel efecte secundare importante, eventual printr-o spirală salarii-preţuri, având în vedere şi tendinţa de scădere a gradului de relaxare a pieţei muncii. În aceste condiţii, a fost subliniată în mod repetat nevoia ancorării anticipaţiilor pe termen mediu, inclusiv din perspectiva credibilităţii băncii centrale. În acelaşi timp, s-a convenit că o eventuală tentativă a băncii centrale de a contracara efectele directe tranzitorii ale şocurilor adverse pe partea ofertei ar fi nu doar ineficace, ci chiar contraproductivă, prin pierderile ample pe care le-ar provoca activităţii economice şi ocupării forţei de muncă pe un orizont mai îndelungat de timp.
În ceea ce priveşte presiunile inflaţioniste pe partea cererii, membrii Consiliului au observat că noile evaluări indică o încetinire a creşterii activităţii economice non-agricultură în semestrul II 2021, inclusiv în raport cu previziunile anterioare, având în vedere şi efectul de erodare exercitat asupra veniturilor populaţiei şi firmelor de scumpirea energiei, combustibililor şi alimentelor; evoluţia face probabilă o cvasi-stagnare a excedentului de cerere agregată în a doua parte a anului curent, faţă de uşoara creştere previzionată anterior.
Astfel, în condiţiile decalajelor temporale necesare manifestării lor, presiunile inflaţioniste ale excedentului de cerere agregată vor rămâne probabil slab perceptibile şi mai estompate pe termen scurt decât s-a anticipat în prognoza din august, şi, totodată, greu decelabile din multitudinea factorilor ce vor afecta inflaţia de bază în acest interval, au concluzionat membrii Consiliului.
