Studiul a luat în calcul persoanele din două categorii: ocuparea informală și ocuparea în sectorul informală.
Ocuparea informală în România cuprinde 2,9 milioane de persoane care nu contribuie deloc în sistemul fiscal, adică 31,5 % din totalul populației ocupate,
În sectorul informal, care cuprinde întreprinderile neînregistrate sau angajaţii fără contracte de muncă, lucrează circa 1,2 milioane persoane, adică 13, 1 % din totalul populației ocupate.
Jumătate dintre aceștia lucrează ca salariați cu contract de muncă, dar angajatorii lor sunt unități neînregistrate.
Potrivit economistului Liviu Voinea, „excluzând persoanele prezente în ambele categorii, totalul persoanelor active în economia informală este de 3,4 milioane”.

Cele mai multe persoane cu ocupație informală sunt din sectorul gospodăriilor individuale ale populației, respectiv 2,2 milioane, adică 75, 2 % din totalul persoanelor care lucrează în economia informală.
Studiul BNS scoate în evidență insuficiența organelor de control, în condițiile în care o cincime dintre cei angajați în sectorul informal lucrează în sedii amenajate: birouri, fabrici, uzine, magazine, depozite, hoteluri, restaurante, bănci etc).
De asemenea, sectorul non-agricol cel mai bine reprezentat în economia informală este cel al construcțiilor. Astfel se explică de ce în perioada 2003-2008, prosperă în sectorul imobiliar, construcțiile și-au dublat ponderea în formarea PIB, dar acest lucru nu a dus și la creșterea ocupării.

Tinerii au șanse duble să lucreze la negru

Probabilitatea ca tinerii între 15 și 24 de ani să lucreze în sectorul informal este mai mult decât dublă față de persoanele de vârstă medie, arată BNS.
Portretul robot al angajatului în sectorul informal arată așa: bărbat din mediul urban, in vârstă de 55 de ani, nivel scăzut de educatie, angajat in construcții.
Dacă tinerii au posibilitatea să emigreze, pentru a găsi un loc de muncă legal și mai bine plătit, persoanele trecute de 55 de ani nu se mai pot readapta în alt mediu, nici nu sunt acceptate și sunt prinse in capcana ocupării în economia informală.

Angajații nu cunosc condițiile angajării

Circa trei sferturi (un milion) dintre salariații care lucrează în sectorul informal cred ferm că au contract de muncă pe durată nedeterminată, deși nu pot să prezinte nicio dovadă în acest sens.
Doar 12,4 % din jumătatea de milion de oameni care lucrează cu contract la firme-fantomă recunosc că în cartea de muncă, salariul înregistrat este mai mic decât cel real.
Astfel, trei din patru angajați din sectorul informal se așteaptă să fie asigurați pentru sănătate și să primească pensie și nu știu că acest lucru nu se va întâmpla, atâta timp cât aceștia nu lucrează în sectorul formal.
BNS estimează că există potențial pentru a reduce segmental subteran al economiei cu 20 % .
Dacă toti angajații din economia informală ar trece în cea formală, rata ocupării ar crește cu 45%, ajungând de la 58%, cât este în present, la 75% – pragul impus de Strategia Europa 2020 și asumat de România.
Dacă măcar 20% din cei care lucrează total sau partial la negru ar trece în legalitate, rata ocupării ar ajunge la 63% și s-ar aduce la buget un venit suplimentar de 1,2 % din totalul PIB-ului.
Cercetarea BNS a fost efectuată pe un eşantion reprezentativ la nivel naţional: 9.617 de gospodarii, adică aproximativ 20.000 de persoane.