Creșterea salariului minim brut se va reflecta în creșterea inflației
Conform unei analize realizate de Blocul Național Sindical (BNS), majorarea salariului minim brut pe economie, care va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2025 ca urmare a aplicării directivei privind salariile minime adecvate în Uniunea Europeană, se va reflecta mai degrabă în creșterea ratei inflației, și nu în creșterea șomajului. Această estimare ține cont de structura economiei și a forței de muncă din România.
Potrivit cercetării, inflația îi afectează în special pe cei cu venituri minime și mici, motiv pentru care este necesară elaborarea unor măsuri complementare majorării salariilor, în contextul implementării Directivei, „pentru protejarea celor cu venituri acum ceva mai mari, dar tot mici raportate la distribuția salariilor în economie”.
În ceea ce privește posibilele efecte negative ale majorărilor salariale de la 1 ianuarie 2025, cercetarea arată că, statistic, creșterea salariului minim brut pe țară se poate reflecta în cel puțin unul dintre următorii trei indicatori: creșterea șomajului, scăderea profitabilității firmelor care au angajați cu salariul minim brut și creșterea prețurilor (inflație).
„Se observă astfel că, în orizontul ultimilor 4 ani (2020-2024), rata şomajului nu este corelată cu majorările de salariu minim brut, o posibilă explicaţie fiind piaţa strânsă a forţei de muncă (dificultatea angajatorilor de a obţine personalul de care au nevoie pentru a-şi desfăşura activitatea), de unde putem trage concluzia că majorările de salariu minim brut din perioada 2020-2024 nu s-au transmis într-o majorare a ratei şomajului. Prin urmare, putem estima că noua majorare a salariului minim brut pe economie în urma aplicării Directivei se va transmite mai degrabă în rata inflaţiei, şi nu în şomaj.
Or, cum rata inflaţiei îi afectează în principal pe cei cu venituri minime şi mici (ale căror venituri deşi cresc, în urma majorării ratei inflaţiei puterea de cumpărare nu urmează ritmul de creştere a veniturilor), trebuie gândite măsuri complementare majorării salariilor în urma implementării Directivei, pentru protejarea celor cu venituri acum ceva mai mari, dar tot mici raportate la distribuţia salariilor în economie”, se arartă în analiza despre „Transpunerea în România a Directivei 2041/2022 privind salariile minime adecvate”, semnată de economiştii Radu Soviani şi Laura Braşoveanu.
Potrivit raportului BNS, în contextul în care majorarea salariului minim ar putea duce la creșterea inflației și la formarea unei spirale salarii-prețuri, este necesar să se conceapă, pe termen mediu, un alt instrument pentru a asigura un trai decent, nu doar ajustarea salariului minim în funcție de condițiile economice naționale. Directiva reprezintă un prim pas în această direcție, dar, de exemplu, ar fi utilă tranziția de la „salariu minim garantat în plată” către un „salariu de trai” (living wage).
„Un „salariu de trai” ar trebui să aibă un nivel care să ofere un standard decent pentru un salariat şi familia sa. Asta înseamnă că trebuie să fie suficient pentru a acoperi nevoile de bază (hrană, apă, adăpost, haine, transport) şi să includă şi un venit discreţionar, care să permită şi oamenilor cu cele mai mici salarii să economisească pentru evenimente neprevăzute”, au precizat economiştii.
Principala vulnerabilitate în aplicarea Directivei
Cercetarea indică faptul că principala vulnerabilitate asociată aplicării Directivei constă în posibilitatea amplificării unei spirale salarii-preț. Aceasta ar putea apărea deoarece o mare parte dintre salariați vor beneficia de creșteri salariale, iar angajatorii lor vor încerca să transfere aceste majorări în prețurile bunurilor și serviciilor oferite, ceea ce ar conduce la creșteri și mai mari ale prețurilor.
„O astfel de vulnerabilitate poate fi limitată prin utilizarea unui mix eficient de politici economice, astfel încât, celelalte politici din mix (politica monetară, politica fiscală şi de venituri, politica ajustării structurale) să compenseze acest risc”, se arată în raport.
România a ales, prin transpunerea Directivei, să utilizeze o valoare de referință „orientativă” de 50% din câștigul salarial mediu brut (și nu median), similar cu abordarea altor state cu salarii mici, conform observațiilor din prezenta cercetare.
România, printre țările UE cu cele mai mici salarii minime
În ceea ce privește salariul minim nominal, România s-a clasat constant între cele 25% dintre statele Uniunii Europene cu cele mai mici salarii minime, dintre cele 22 de state care au reglementat un salariu minim. Până în iunie 2024, doar Bulgaria avea un salariu minim mai mic decât România. Începând cu 1 iulie 2024, odată cu creșterea salariului minim la 3.700 de lei, statele cu salarii minime mai mici decât în România sunt Bulgaria, Ungaria și Letonia, așa cum evidențiază cercetarea.
Guvernul a aprobat, în luna iunie, Legea privind stabilirea salariilor minime europene, care asigură transpunerea în legislația națională a Directivei (UE) 2022/2041 privind salariile minime adecvate în Uniunea Europeană.
Salariul minim european este, de asemenea, prevăzut în Planul Național de Redresare și Reziliență, Jalonul 392, conform căruia salariul minim brut pe țară garantat în plată va fi stabilit pe baza unui mecanism obiectiv, care se va baza pe o formulă clară, în consultare cu partenerii sociali.
Salariul minim brut pe țară garantat în plată va fi actualizat anual, ținând cont de puterea de cumpărare, nivelul general al salariilor și distribuția acestora, rata de creștere a salariilor și productivitatea muncii la nivel național. Pentru a asigura adecvarea acestui venit minim, salariul nu va putea fi mai mic de 50% din câștigul salarial mediu brut. În plus, proiectul de lege prevede întărirea rolului sindicatelor și patronatelor.
Directive UE se va aplica tuturor categoriilor de salariați
Directiva (UE) 2022/2041 se va aplica tuturor categoriilor de salariați, indiferent dacă aceștia lucrează în baza unui raport de muncă standard, unui raport de muncă cu caracter special (cum ar fi contracte de mandat, de management, de activitate sportivă etc.) sau unui raport de serviciu.
Proiectul de act normativ mai include și adoptarea unui plan de acțiune pentru promovarea negocierilor colective, cu scopul de a crește accesul salariaților la drepturi salariale negociate colectiv și de a asigura o protecție extinsă prin contracte colective de muncă sau acorduri colective de muncă.
Totodată, directiva prevede sancționarea nerespectării dispozițiilor referitoare la garantarea în plată a salariului de bază minim brut pe țară, stabilit prin act normativ, sau a nivelului salarial minim stabilit prin contractul colectiv de muncă aplicabil. Această încălcare va fi sancționată cu o amendă cuprinsă între 3.000 de lei și 5.000 de lei pentru fiecare persoană căreia nu i s-a garantat în plată salariul minim brut.
