Comunicatul vine în contexul în care, în aceste zile, în Camera Deputaţilor se află în dezbatere proiectul de lege pentru aprobarea OUG 64/2016 pentru modificarea şi completarea Legii energiei electrice şi gazelor naturale nr. 123/2012. 

"Totodată, începând cu 1 aprilie 2017, România a liberalizat preţul de achiziţie al gazelor din producţie internă, în relaţia între producător şi furnizori. Până în 2021 liberalizarea va viza şi preţul gazului pentru consumatorii casnici. În acest context, în apărarea intereselor consumatorilor dar şi ale salariaţilor din sectorul energetic, am început monitorizarea impactului creat de procesul de liberalizare având în vedere şi modul în care autorităţile publice au pregătit acest proces", se arată în comunicatul BNS. 

Din punctul de vedere al sindicatelor, acest proces trebuia precedat de pregătirea condiţiilor pentru a asigura crearea unui mediu competitiv, transparent şi echitabil, atât pentru operatorii din această piaţă, cât şi pentru consumatori, în special pentru cei vulnerabili. 

"OUG 64/2016 a reprezentat un pas în acest sens, însă insuficient. Propunerile de modificare a OUG 64/2016, iniţiate de membrii Comisiei pentru Industrie şi Servicii din Camera Deputaţilor considerăm că vor putea contribui la transparentizarea şi maturizarea pieţei energiei. Ca urmare, solicităm tuturor partidelor parlamentare să susţină aprobarea proiectului de lege pentru aprobarea OUG 64/2016, cu propunerile de modificare şi completare aprobate de Comisie", potrivit BNS. 

Sindicaliştii consideră că liberalizarea preţurilor trebuie să se realizeze cu respectarea cel puţin a următoarelor condiţii: garantarea dreptului consumatorilor de a-şi alege liber furnizorul, funcţionarea unui cadru transparent şi nediscriminatoriu de tranzacţionare a gazelor naturale, implementarea efectivă a unor măsuri de sprijin pentru clienţii vulnerabili. 

Neîndeplinirea acestor condiţii, ca şi lipsa de fermitate în acţiunile autorităţilor publice în aplicarea prevederilor legale, a determinat ca impactul negativ al liberalizării să fie resimţit chiar din 1 aprilie 2017: preţurile gazelor naturale ofertate de producători şi traderi au crescut într-o noapte cu aproape 27%, afectând vizibil consumatorii finali, inclusiv alimentarea cu apă caldă şi căldură a populaţiei. Încă din luna aprilie impactul a fost resimţit şi în cazul consumatorilor casnici, în condiţiile în care în luna aprilie faţă de luna martie a.c. preţul gazelor naturale a crescut cu 2,5%, mai susţine BNS. 

"Dacă într-o singură noapte preţul a crescut cu 27%, oare nu cumva avem în faţa noastră un tip de comportament abuziv? Oare nu cumva această liberalizare este folosită, în mod excesiv, de anumiţi operatori economici? Care pe cârca industriei şi pe cârca populaţiei fac bani mulţi şi foarte mulţi? Evident, răspunsul nu poate să fie decât unul singur, da. Pe lângă această creştere de 27% peste noapte în ceea ce priveşte creşterea preţurilor la gazele naturale, pentru populaţie, tot în aceeaşi noapte, am avut o creştere de 2,5%, într-o singură noapte, în contextul în care astăzi, în România, am ajuns să plătim prin mecanismul parităţii puterii de cumpărare, adică raportat la ceea ce putem să cumpărăm din salariile şi pensiile pe care le câştigăm, astăzi am ajuns să plătim facturi mai mari decât media europeană, asta în contextul în care discutăm doar de o liberalizare parţială. Deci dacă nu intervenim rapid pentru a pune la punct reglementări, norme, mecanisme de piaţă, mecanisme transparente, pentru a crea un cadru cât se poate de echilibrat, de tranzacţionare a gazului, riscăm să plătim preţuri din ce în ce mai mari", a declarat luni preşedintele Blocului Naţional Sindical (BNS), Dumitru Costin, într-o conferinţă de presă. 

În 2012, când România a aprobat primul calendar de liberalizare a preţului gazelor din producţia internă, raportat la paritatea puterii de cumpărare, preţul gazelor pentru consumatorii casnici (cu toate taxele incluse) era cu aproximativ 16% mai mic decât media UE 28. La sfârşitul anului 2016, preţul gazelor pentru consumatorii casnici, raportat în acelaşi mod, era în România cu 4,5% peste media UE 28. 

În această perioadă, România a înregistrat cea mai mare creştere a preţului la gaze pentru consumatorii casnici – în semestrul II 2016 era cu 14% mai mare faţă de perioada similară a anului 2012 (preţ exprimat în paritatea puterii de cumpărare şi având toate taxele incluse), fiind una dintre foarte puţinele ţări din UE 28 care au înregistrat creşteri în acest interval de timp. 

"În ciuda reducerii consumului, gospodăriile s-au confruntat cu creşteri ale valorii facturilor la gaze. Cheltuielile medii lunare pe o gospodărie pentru plata gazelor erau, la finalul anului 2016, cu 15% mai mari faţă de perioada similară din 2015. În mediul urban această creştere a fost chiar de 18%. Aceste evoluţii au fost înregistrate în condiţiile în care liberalizarea preţurilor nu s-a finalizat pentru consumatorul casnic, ajustarea preţurilor fiind distribuită uniform până în 2021", mai spun reprezentanţii BNS. 

Potrivit acestora, 2017 va fi un an important pentru piaţa gazelor naturale. Până la sfârşitul anului este aplicabilă obligaţia pentru producătorii de gaze naturale, în măsura în care contractează vânzarea de gaze naturale, să încheie contracte pe pieţele centralizate din România, transparent şi nediscriminatoriu, pentru vânzarea unei cantităţi minime de gaze naturale din producţia proprie, care nu poate fi mai mică decât cea reprezentată de o cotă procentuală, stabilită prin hotărâre a Guvernului – în acest moment 30%. Această prevedere legală nu a fost însă respectată, ceea ce a afectat transparenţa tranzacţiilor pe piaţa gazelor. 

Din informaţiile deţinute de BNS, doar 10% din volumul de gaze naturale tranzacţionate a trecut prin pieţele centralizate. 

"Tocmai pentru că România a avut experienţe cu "băieţi deştepţi" în piaţa energiei, este foarte important să ştim cum şi cu cine se tranzacţionează gazul din producţia internă dar şi cel din import. Erorile, dar şi lecţiile bune experimentate în liberalizarea pieţei energiei electrice ar trebui învăţate şi asumate în procesul de liberalizare a pieţei gazelor. Indiferent de piaţa pe care se face tranzacţionarea – că vorbim de OPCOM sau de Bursa Română de Mărfuri sau de o posibilă altă piaţă centralizată – este important ca aceşti operatori de piaţă să asigure condiţiile pentru transparentizarea tranzacţiilor. O astfel de măsură ar permite pregătirea pieţei gazelor pentru pasul final de liberalizare a pieţei, contribuind la eliminarea barierelor comerciale dar şi la maturizarea pieţei gazelor. Este nevoie de această reglementare pentru că transparenţa este cea care poate ţine preţul într-o evoluţie rezonabilă, liberalizarea preţului operată în aprilie îşi va arăta cu adevărat efectele începând din toamna acestui an, o dată cu creşterea consumului de gaze şi implicit a cererii", a adăugat BNS. 

Totodată, până la sfârşitul anului 2016, conform prevederilor OUG 64/2016, ANRE trebuia să elaboreze regulile specifice aplicabile pieţelor centralizate de gaze naturale în scopul tranzacţionării gazelor în condiţii concurenţiale şi în mod transparent, public şi nediscriminatoriu. Din verificările efectuate de BNS, această reglementare nu a fost încă emisă. 

Şi preşedintele BNS a vorbit despre necesitatea elaborării unor reguli specifice tranzacţionării gazelor în condiţii de transparenţă şi "concurenţialitate". 

" Identificăm faptul că ANRE-ul avea obligaţia de a elabora reguli specifice tranzacţionării gazelor, în condiţii de transparentă, în condiţii de maximă concurenţialitate şi nu în ultimul rând în condiţii nediscriminatorii, chiar dacă această liberalizare parţială pe relaţia producător-furnizor a vizat o liberalizare unui procent de 30% din piaţa de gaze, de la 1 aprilie, astăzi, când stăm de vorbă, prin instrumentele specifice pieţei, că discutăm de OPCOM, de Bursa de Mărfuri, se tranzacţionează transparent doar 10%. Restul, Dumnezeu ştie cum. Aici sesizăm o vulnerabilitate şi cerem, pe cale de consecinţă, ANRE-ului, să elaboreze în cel mai scurt timp posibil aceste norme specifice care să ducă la crearea acelui cadru normativ, prin care cei care operează în piaţă să atingă cele 3 deziderate majore, anume transparenţa, concurenţialitate şi nediscriminare", a precizat Costin. 

Tot la sfârşitul anului 2017 îşi va înceta aplicarea OG 7/2013 privind instituirea impozitului asupra veniturilor suplimentare obţinute că urmare a dereglementării preţurilor din sectorul gazelor naturale. Acest sistem de supraimpozitare asigură o distribuţie echilibrată a câştigurilor generate de modificarea preţului că efect al deciziilor administrative, între producători şi stat. Sumele încasate din acest tip de măsură au fost considerabile, doar în 2017 s-au încasat peste 53 milioane de euro ca impozit suplimentar. Pentru anul 2017 se prognozează a se încasa la bugetul de stat aproximativ 700 milioane lei din aplicarea acestei măsuri. Principalii contributori sunt Romgaz şi OMV. 

Liderul BNS a mai atras atenţia că Ministerul Finanţelor nu a verificat niciodată corectitudinea modului în care se înregistrează investiţiile şi cere ministerului o monitorizare mai atentă a veniturilor suplimentare. 

"Până în prezent Ministerul Finanţelor Publice nu a verificat niciodată corectitudinea modului în care se înregistrează investiţiile, veniturile suplimentare, iar pe cale de consecinţă, se aplică acel mecanism de suprataxare. Pe cale de consecinţă, cerem MFP o monitorizare mai atentă a acestor venituri suplimentare, venite ca urmare a dereglementării pieţei. Nu în ultimul rând, cel de al 4-lea obiectiv major pe care îl supunem atenţiei opiniei publice şi în egală măsură îl cerem autorităţilor din România, este acela de a elabora şi adopta în regim de urgenţă acele norme care reglementează clienţii, consumatorii vulnerabili. Discutăm de Ministerul Energiei, împreună cu ANRE, iar nu în ultimul rând, împreună cu Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale. Ar trebui ca în regim de urgenţă aceştia să se aşeze la masă şi să elaboreze normele respective pe baza cărora să se definească clar acest concept al consumatorului vulnerabil şi pe cale de consecinţă cetăţenii care se încadrează în această categorie să poată beneficia de măsurile adecvate de protecţie socială", a afirmat Dumitru Costin.

AGERPRES