Conform cercetării realizate de sindicaliştii şi experţii din domeniul cercetării pieţei forţei de muncă, productivitatea muncii în România se află aproape la jumătate faţă de media europeană, semnificativ mai mică decât în Croaţia, Macedonia şi Turcia, ţări nemembre ale UE.
În opinia experţilor Observatorului BNS, nivelul scăzut al productivităţii muncii în România este o consecinţă directă a măsurilor de austeritate, concretizate exclusiv în disponibilizări şi în reducerea salariilor.
‘Salarii mai mici nu înseamnă, aşa cum greşit cred unii, productivitate mai mare, ci înseamnă pe de o parte un stimulent mai mic pentru muncă şi implicit scăderea producţiei, iar pe de altă parte un consum mai mic şi implicit noi disponibilizări şi amânarea reluării creşterii economice. Imediat după tăierea cu 25% a salariilor bugetarilor, economia a reintrat în recesiune, deşi anterior acestei măsuri, în trimestrul II 2010, înregistrase o uşoară revenire. Scăderea numărului de salariaţi nu a făcut economia românească mai competitivă ci doar a ajustat costurile de producţie’, se arată în studiul elaborat de BNS.
Gradul scăzut de tehnologizare, slaba calitate a utilajelor, deficienţele de organizare şi de management, sunt factori caracteristici pentru România şi care influenţează şi ei negativ productivitatea muncii.
Analiza la nivel de ramuri economice arată că cea mai mare productivitate se înregistrează în sectorul financiar-bancar, sector ce stimulează importurile şi acumularea de datorii şi nu exporturile şi acumularea de resurse. Cea mai scăzută productivitate se înregistrează în agricultură, o ramură în care activează peste un sfert din populaţia ocupată.
Contrar aşteptărilor şi experienţei europene, sectorul serviciilor are o productivitate mai mică decât sectorul industrial, o explicaţie posibilă oferită de autorii studiului fiind economia subterana prezentă în zona serviciilor şi faptul că valoarea adăugată din acest sector nu este raportată integral.
În cea ce priveşte industria prelucrătoare, majoritatea sectoarelor se găsesc sub productivitatea medie.
Potrivit BNS, acolo unde media este depăşită avem de a face cu sectoare orientate către distribuţie şi consum intern, precum prelucrarea ţiţeiului, industria tutunului, industria de băuturi şi cea farmaceutică.
Singurele sectoare cu productivitate uşor peste medie şi care sunt orientate către export sunt industria metalurgică şi fabricarea autovehiculelor de transport rutier.
În ceea ce priveşte industriile tradiţionale de export precum cea de îmbrăcăminte, pielărie sau mobilă, acestea înregistrează productivităţi scăzute.
‘Barometrul productivităţii muncii’, o premieră în practica economică şi analitică din Romania, a fost realizat de prof.univ. dr Lucian Albu, conf.univ.dr Liviu Voinea (coordonatorul secţiunii de cercetare din cadrul Observatorului BNS), conf.univ.dr. Radu Filip şi experţi ai Institutului Naţional de Statistică.
Studiul analizează productivitatea muncii la nivel naţional şi în ramurile dominate de sectorul privat într-o perioadă caracterizată de criza economică şi oferă, totodată, informaţii despre distribuţia forţei de muncă pe sectoare şi ramuri economice, informaţii despre nivelul brut şi nivelul net al câştigurilor salariale, despre timpul de muncă şi costul unitar al forţei de muncă.
SURSA: Agerpres
