”Aceste măsuri trebuie să întărească rezilienţa băncilor, pentru a preveni pierderea încrederii ori de câte ori este posibil şi pentru a asigura o gamă largă de opţiuni eficiente de stabilizare, redresare sau lichidare a unei bănci de importanţă sistemică în cazul unei crize”, a transmis Banca Națională a Elveției în raportul său privind stabilitatea financiară în 2023.
BNS propune ca pe viitor, să se solicite pregătirea unei cantități mai mici de active care ar putea fi gajate pentru băncile centrale, pentru a ajuta băncile să acceseze lichidități de urgență, în cazul în care clienții îngrijorați ar retrage rapid numerar, relatează Reuters.
Creșterea UBS după salvarea Credit Suisse
UBS, cea mai mare bancă din Elveția, a crescut și mai mult în urma salvării Credit Suisse. Preluarea a fost concepută de autorităţile elveţiene în martie şi oficializată de către UBS pe data de 12 iunie.
Politicienii şi economiştii s-au arătat sceptici în ceea ce privește capacitatea Elveției de a supraveghea eficient o bancă ce are, în prezent, un bilanț de 1.600 miliarde de dolari şi 120.000 de angajaţi în întreaga lume, fiind îngrijorați de riscurile aferente.
BNS a transmis că încă nu este în măsură să cât de rezistentă va fi noua bancă rezultată în urma fuziunii. Potrivit raportului, datele disponibile în prezent nu sunt suficiente pentru o evaluare cuprinzătoare a rezistenţei băncii combinate într-o astfel de analiză prospectivă.
Cu toate acestea, trebuie învățate lecții ”având în vedere importanţa sistemică mai mare a băncii combinate şi riscurile asociate pentru Elveţia”, a mai precizat instituția.
Riscurile pe care le presupune o astfel de tranzacție bancară
Au urmat însă trei observații importante din criză, printre care și faptul că respectarea cerinţelor de capital este necesară, dar nu suficientă pentru a asigura încrederea într-o bancă, a precizat Banca centrală.
Potrivit BNS, instrumentele de capital concepute pentru a absorbi pierderile anticipate nu au fost eficiente.
”Instrumentele de capital AT1 au absorbit pierderi deoarece punctul de neviabilitate era iminent şi intervenţia statului a devenit necesară”, se arată în raport.
Banca centrală a informat, de asemenea, că amploarea şi ritmul ieşirilor de depozite la Credit Suisse care au rezultat din pierderea încrederii au fost fără precedent şi mai severe decât se presupunea în conformitate cu reglementările privind lichidităţile.
Autoritatea de reglementare elveţiană (FINMA) a transmis, într-o declarație publicată în ziua în care s-a încheiat cea mai mare tranzacţie bancară de la criza financiară din 2008, că unul dintre cele mai presante obiective pentru noua bancă fuzionată este reducerea rapidă a riscului fostei bănci de investiţii Credit Suisse, dar s-a arătat încrezătoare că acest lucru poate fi realizat.