Unii oameni par să fie mai rezistenți la dezvoltarea bolii Alzheimer, în ciuda faptului că au anumite caracteristici biologice ale acestei maladii. Din motive evidente, oamenii de știință sunt interesați să studieze acest grup special de oameni.
Boala care face ravagii în întreaga lume. Milioane de oameni o au deja
Unii oameni par să fie mai rezistenți la dezvoltarea bolii Alzheimer, în ciuda faptului că au anumite caracteristici biologice ale acestei maladii. Din motive evidente, oamenii de știință sunt interesați să studieze acest grup special de oameni.
Se crede că boala Alzheimer, cea mai comună formă de demență, începe din cauza acumulării a două proteine în creier: amiloid și Tau. Odată ce aceste proteine se acumulează, din motive încă necunoscute, devin toxice pentru celulele creierului (neuroni), iar aceste celule încep să moară. Drept urmare, oamenii dezvoltă simptome precum pierderea memoriei, deoarece creierul nu poate funcționa corect cu acești neuroni morți, scrie Sciencealert. Această cascadă de evenimente este cunoscută de mulți ani, fiind modul în care boala progresează la majoritatea persoanelor cu Alzheimer.
Ce rol joacă genele noastre
Un studiu recent din revista „Acta Neuropathologica Communications” a analizat în ce măsură genele noastre ar putea influența cât de rezistenți suntem la simptomele bolii Alzheimer atunci când există niveluri ridicate de amiloid în creier. Oamenii de știință au efectuat un studiu asupra creierelor la trei grupuri de oameni. Primul grup cuprindea persoane care au murit având boala Alzheimer.
Al doilea erau oameni sănătoși care au murit din cauze naturale. Iar al treilea a inclus oameni care aveau niveluri ridicate de proteine Alzheimer în creier, dar nu au dezvoltat niciodată simptome ale bolii în timpul vieții sau cel puțin nu au avut niciodată un diagnostic de Alzheimer. Ultimul grup a fost considerat ca rezistent la boala Alzheimer, deoarece existau proteinele în creier, nu și simptome sau un diagnostic de Alzheimer în timpul vieții.
Genele legate de activitatea sistemului imunitar, mai active în grupul de rezistență al bolii Alzheimer
Oamenii de știință au descoperit că genele legate de activitatea sistemului imunitar par să fi fost mai active în grupul de rezistență al bolii Alzheimer. Se știe că sistemul imunitar ajută la curățarea excesului de proteine din creier, astfel încât genele care ajută acest proces ne pot face mai rezistenți la dezvoltarea simptomelor bolii.
Există vreo modalitate prin care putem fi mai rezistenți la Alzheimer, indiferent de genele noastre? Răspunsul, spun oamenii de știință, este afirmativ. Există dovezi științifice conform cărora schimbările în stilul de viață și medicamentele ne permit să reducem riscul de a dezvolta Alzheimer în viitor.
În special, s-a demonstrat că activitatea fizică reduce riscul de Alzheimer, probabil pentru că are un efect benefic asupra sistemului imunitar și, prin urmare, ajută la curățarea acelor proteine rele care se acumulează în creier. A fi mai activ din punct de vedere fizic ar putea avea același efect asupra rezistenței la Alzheimer ca în cazul celor norocoși, care au genele „potrivite”.
Ce a descoperit un studiu din 2023 privind maladia Alzheimer
Într-un nou studiu din 2023 privind maladia Alzheimer, oamenii de știință de la Johns Hopkins Medicine au identificat o moleculă de zahăr care poate juca un rol crucial în apariția și dezvoltarea bolii. Echipa de cercetători a descoperit că un anumit tip de glican, o moleculă complexă de zahăr, ar putea fi o nouă țintă pentru teste de diagnostic precoce, tratamente și, eventual, chiar pentru prevenirea bolii Alzheimer, potrivit TheBrighterSide.
Publicat în „Journal of Biological Chemistry”, studiul a folosit mostre de țesut cerebral de la cinci persoane care au decedat și care aveau boala Alzheimer. Cercetătorii au descoperit că glicoproteina RPTP zeta S3L se conectează la mai mulți receptori CD33, decât la creierul sănătos, limitând capacitatea creierului de a curăța proteinele dăunătoare.
Studii anterioare au arătat că pentru CD33, aceste molecule „conector” sunt zaharuri speciale cunoscute sub numele de glicani, care sunt transportate în jurul celulei de proteine specializate care îi ajută să-și găsească receptorii corespunzători.
Pentru a identifica glicoproteina specifică, care se conectează cu CD33, echipa de cercetare a obținut țesut cerebral de la cinci persoane care au murit din cauza bolii Alzheimer și de la cinci persoane care au murit din alte cauze, de la Centrul de Cercetare a Bolii Alzheimer Johns Hopkins. Dintre miile de glicoproteine pe care le-au adunat din țesuturile creierului, doar una este conectată la CD33.