O boală face ravagii în lume de mai bine de 100 de ani. Milioane de persoane o au, iar un tratament care să o vindece complet nu există nici măcar până în prezent.
O boală nemiloasă face ravagii în lume de mai bine de 100 de ani. Este vorba despre maladia Alzheimer. Miercuri, 21 septembrie este ziua internațională dedicată combaterii Alzheimer, care afectează mai bine de 30 de milioane de persoane la nivel mondial.
Numele de Alzheimer a devenit cunoscut pentru prima oară în anul 1906. La acel moment, medicul german Alois Alzheimer spunea că este vorba despre o maladie neurodegenerativă, care provoacă o deteriorare progresivă a capacităţilor cognitive până la pierderea autonomiei bolnavului.
În ceea ce privește simptomele bolii, Alzheimer se manifestă prin episoade repetate de uitare, dar și probleme de orientare. Mai apoi urmează tulburări ale funcțiilor executive, precum capacitatea de a avea gânduri abstracte, programarea timpului, dar și tulburări ale limbajului.
Peste 55 de milioane de oameni suferă de demență
Boala s-a extins rapid în ultimii ani, iar conform celor mai recente date publicate de Organizația Mondial a Sănătății, mai bine de 55 de milioane de persoane din lumea întreagă suferă de demenţă, un ansamblu de boli din care maladia Alzheimer reprezintă forma cea mai răspândită: ea cuantifică între 60% şi 70% din totalul cazurilor de demenţă, afectând peste 30 de milioane de bolnavi.
OMS se așteaptă ca boala să se răspândească și mai mult, astfel încât în 2050, numărul persoanelor afectate să fie unul triplu, având în vedere creșterea incidenţei cazurilor în ţările cu venituri mici şi medii
„Această explozie va creşte şi mai mult presiunea societală, deja considerabilă, pentru rudele bolnavilor şi pentru sistemele de sănătate”, avertizează OMS.
În ceea ce privește cauzele maladiei, nici măcar până acum nu este clar ce declanșează, de fapt, maladia Alzheimer. Pe de altă parte, specialiștii din domeniu au reușit să afle până acum că două fenomene se regăsesc sistematic la pacienţii cu Alzheimer.
Primul este formarea unor plăci de proteine, denumite amiloide, care comprimă neuronii şi îi distrug pe termen lung, iar cel de-al doilea tip de proteine, denumite Tau, prezente în neuronii care formează, la aceşti bolnavi, aglomerări care sfârşesc prin a provoca moartea celulelor afectate.
Cum debutează boala Alzheimer
Cu toate acestea, nu este clar pentru medici dacă cele două fenomene sunt sau nu asociate. De asemenea, nici până acum nu a devenit cunoscut factorul care provoacă apariția lor și nici până la ce punct cele două fenomene explică evoluţia bolii.
Referitor la tratament, deși maladia este cercetată de decenii întregi, nici până acum, aceasta nu poate fi vindecată, iar boala nu poate fi evitată.
Cea mai importantă descoperire din ultimii 20 de ani este un tratament dezvoltat de laboratorul farmaceutic american Biogen. Acesta are ca scop țintirea proteinele amiloide și a obţinut câteva rezultate, fiind ulterior aprobat pentru anumite tipuri de cazuri de autorităţile sanitare din Statele Unite. Pe de altă parte, efectele sale rămân limitate şi interesul său terapeutic este discutabil.
În ceea ce privește factorii de risc și măsurile de prevenție, Institutul Naţional de Sănătate şi Cercetări Medicale din Franţa (INSERM), spune că principalul factor de risc este vârsta.
Factorii de risc pentru Alzheimer
Mai exact, specialiștii spun că riscul de apariţie a bolii Alzheimer creşte după 65 de ani şi „explodează” după 80 de ani. În același timp, diabetul, dar și hipertensiunea sunt și ei factori de risc, fără a exista însă detalii clare privind mecanismele prin care acționează.
Un alt factor de risc este sedentarismul, dar și microtraumatismele craniene constatate la anumiţi sportivi (precum jucătorii de rugby şi pugiliştii), mai spun specialiștii.
De cealaltă parte, deţinerea unei diplome de studii, o activitate profesională stimulantă şi o viaţă socială activă par să întârzie apariţia primelor simptome şi severitatea lor.
În acest mod, creierul are o ”rezervă cognitivă”, care ar putea compensa pentru o anumită perioada de timp funcția neuronilor distruși. Acest efect ar fi legat de plasticitatea cerebrală, mai exact capacitatea de adaptare a creierului uman, adaugă specialiștii.