Boala care face ravagii în România! A depășit cancerul pulmonar. Din ce în ce mai mulți tineri sunt diagnosticați cu ea
În România însă, cancerul de sân și cel de plămâni nu mai sunt cele mai frecvente tipuri de neoplasm nou diagnosticate. Astfel, în 2020, 12.938 de români au fost diagnosticați cu cancer colorectal, mai mult decât cei diagnosticați cu cancer de plămân (12.122 pacienți) sau cu cancer de sân (12.085 pacienți).
„În ultimele decenii, vârsta medie de diagnosticare a cancerului colorectal a scăzut în mod agresiv. Astfel, dacă la sfârșitul anilor 1980, vârsta medie de diagnosticare a acestui tip de cancer era de 72 de ani, începând cu 2015, din cauza stilului de viață și a factorilor de mediu, ea a ajuns la 66 de ani”, afirmă Dr. Elena Ciupercă, medic primar gastroenterolog şi fondatoarea clinicii de gastroenterologie DigestMed.
33% din decesele prin cancer sunt cauzate de stilul de viață și factorii de mediu
Anomaliile genetice sunt răspunzătoare pentru apariția cancerului colorectal, însă aceste anomalii pot fi nu doar moștenite din familie, ci și dobândite ca urmare a stilului de viață și a factorilor de mediu.
„Până la 40% din cancere pot fi prevenite. Cum putem face acest lucru? Prin conștientizarea importanței pe care îl are stilul nostru de viață în apariția cancerului și implicit prin adoptarea unui stil de viață sănătos, precum și prin respectarea măsurilor de monitorizare periodică. Fumatul, consumul de alcool, activitatea fizică redusă, consumul scăzut de legume și fructe, obezitatea- toți aceștia sunt factori de risc pentru cancerul cu diferite localizări și de asemenea sunt comportamente des întâlnite în țara noastră. Stă deci în puterea noastră să diminuăm în mod substanțial aceste riscuri printr-o schimbare pozitivă a stilului nostru de viață”, adaugă Dr. Elena Ciupercă.
Descoperit în stadii incipiente, cancerul colorectal are o șansă mare de succes a măsurilor de tratament. Astfel, rata de supraviețuire la 5 ani este de peste 90%, dacă diagnosticarea este realizată într-un stadiu precoce și scade până la 14-16%, dacă diagnosticarea este făcută în stadiul IV.
Din fericire, pentru cancerul colorectal sunt disponibile metode eficiente de screening- testul de depistare a hemoragiilor oculte și colonoscopia. Printre acestea, colonoscopia nu doar că poate diagnostica în stadii precoce cancerul colorectal și poate identifica modificările precursoare, polipii, dar permite și îndepărtarea acestor polipi de cele mai multe ori în cadrul aceleiași explorări.
Când trebuie începută monitorizarea colonului și care sunt principalele simptome ale bolii
În cazul persoanelor fără simptome digestive, colonoscopia ar trebui realizată preventiv începând cu vârsta de 50 de ani, investigația urmând a fi repetată la distanță de 10 ani. Totuși, în cazul persoanelor care au rude de gradul 1 care au fost diagnosticate cu această afecțiune, monitorizarea colonului ar trebui să înceapă la 40 de ani sau cu 10 ani mai devreme decat cel mai tânăr caz din familie.
Chiar dacă investigarea regulată a colonului este recomandată abia după 50 de ani, este important ca, indiferent de vârstă, să fim atenți la o serie de simptome care ar putea semnala o afecțiune gravă.
„Schimbarea inexplicabilă și persistentă a tranzitului intestinal, scaunele cu sânge, durerile abdominale persistente ar trebui să ne pună în alertă și să realizăm un control de specialitate. Alte semne de alarmă sunt scăderea bruscă în greutate sau instalarea anemiei. În cazul diagnosticării timpurii a cancerului colorectal, șansele de vindecare sunt de partea noastră. Din păcate, ultimii doi ani de pandemie au dus la o adresabilitate mai redusă către medic și la un număr mai mic de investigații realizate pentru screening; implicit au fost mai puțini pacienți diagnosticați cu cancer colorectal și în stadii mai avansate de boală. Este important să nu neglijăm evaluarea și monitorizarea stării de sănătate indiferent de alte situații de risc asociate”, adaugă Dr. Elena Ciupercă.
