Necesitatea găsirii unui astfel de tratament pentru o maladie care prezintă încă multe semne de întrebare, cum este Alzheimer, a devenit o prioritate în știința creierului, scrie ScienceAlert. Cercetătorii de la Laboratorul de la Institutul Krembil Brain, din cadrul Universității din Toronto, vin cu o nouă teorie privind Alzheimer. Iată ce au descoperit.
Descoperirea unui remediu pentru boala Alzheimer devine o misiune din ce în ce mai complexă, în ultimii ani apărând tot felul de teorii controversate. În 2022, revista Science scria că o lucrare de cercetare din 2006, publicată în prestigioasa pubicație Nature, care a identificat un subtip de proteină cerebrală, numită beta-amiloid, drept cauză a bolii Alzheimer, s-ar fi putut baza pe date fabricate. Anterior, în 2021, Administrația SUA pentru Alimente și Medicamente a aprobat Aducanumab, un beta-amiloid care vizează anticorpi, ca tratament pentru Alzheimer, chiar dacă datele care susțineau utilizarea acestuia erau incomplete și contradictorii.
Aducanumab nu ar fi trebuit niciodată aprobat
Unii medici cred că Aducanumab nu ar fi trebuit niciodată aprobat, în timp ce alții susțin că ar trebui să i se acorde o șansă. Având în vedere că milioane de oameni au nevoie de un tratament eficient, cercetătorii continuă să caute un remediu pentru ceea ce, probabil, este una dintre cele mai importante boli cu care se confruntă omenirea.
Laboratorul de la Institutul Krembil Brain, parte a Rețelei de Sănătate a Universității din Toronto, vine cu o nouă teorie privind Alzheimer. Pe baza ultimilor 30 de ani de cercetare, oamenii de știință de aici nu se mai gândesc la Alzheimer ca fiind în primul rând o boală a creierului.
O tulburare a sistemului imunitar din creier
Mai degrabă, spun ei, boala Alzheimer este în principal o tulburare a sistemului imunitar din creier. Sistemul imunitar, care se găsește în fiecare organ al corpului, este o colecție de celule și molecule care lucrează în armonie pentru a ajuta la refacerea organismului și a-l proteja de invadatorii străini. Când o persoană cade și se rănește, sistemul imunitar ajută la repararea țesuturilor deteriorate. Când cineva se confruntă cu o infecție virală sau bacteriană, sistemul imunitar ajută în lupta împotriva acestor ”invadatori”. Exact aceleași procese au loc și în creier. Când apare o traumă la cap, sistemul imunitar al creierului se activează pentru a ajuta la refacere. Când bacteriile ajung în creier, sistemul imunitar este acolo pentru a riposta.
Alzheimer, ca boală autoimună
Cercetătorii din Toronto spun că beta-amiloidul nu este o proteină produsă anormal, ci e mai degrabă o moleculă care apare în mod normal și face parte din sistemul imunitar al creierului. Când apare un traumatism cerebral sau când bacteriile sunt prezente în creier, beta-amiloidul este un factor-cheie la răspunsul imun al creierului. Și, susțin ei, de aici începe problema.
Din cauza asemănărilor izbitoare dintre moleculele de grăsime care alcătuiesc atât membranele bacteriilor, cât și membranele celulelor creierului, beta-amiloidul nu poate face diferența dintre bacteriile invadatoare și celulele creierului și atacă, în mod complet greșit, chiar celulele creierului pe care se presupune că le-ar proteja. Asta duce la o pierdere cronică, progresivă, a funcției celulelor creierului, care culminează, în final, cu demență, pentru că sistemul imunitar al corpului uman nu poate face diferența între bacterii și celulele creierului.
Aceste terapii nu vor funcționa și împotriva bolii Alzheimer
Așadar, dacă este privită ca un atac greșit direcționat al sistemului imunitar al creierului asupra organului pe care se presupune că îl apără, boala Alzheimer poate fi considerată o boală autoimună. Există multe tipuri de boli autoimune, cum ar fi artrita reumatoidă, în care anticorpii joacă un rol crucial în dezvoltarea bolii, și în care terapiile pe bază de steroizi pot fi eficiente. Dar aceste terapii nu vor funcționa împotriva bolii Alzheimer.
Deși medicamentele utilizate în tratarea bolilor autoimune ar putea să nu funcționeze și pentru Alzheimer, cercetătorii din Toronto susțin că țintirea altor căi de reglare a sistemului imunitar din creier va conduce la abordări noi și eficiente de tratare a bolii Alzheimer.
Demența afectează în prezent peste 50 de milioane de oameni din întreaga lume, un nou diagnostic fiind pus la fiecare trei secunde. Adesea, persoanele care suferă de Alzheimer nu mai pot să-și recunoască proprii copii. Alzheimer este o criză de sănătate publică care are nevoie de idei inovatoare și direcții noi, de o mai bună înțelegere a bolii, a cauzelor sale, și ce se poate face pentru a o trata și pentru a ajuta oamenii care trăiesc cu ea.
