Stresul duce de cele mai multe ori la degradarea sănătăţii. Din ce în ce mai mulţi oameni suferă de o afecţiune care nu doare fizic, însă poate ucide. Din păcate, mulţi oameni care suferă de această boală se tem să ceară ajutorul unui specialist, din cauza prejudecăţilor.
Acum se estimează că 5% din populaţia României suferă de această boală. Societatea a devenit mult mai agitată, timpul este mult mai scurt şi atunci s-au diversificat cauzele, au devenit din ce în ce mai fine şi atunci simptomele acestei afecţiuni sunt din ce în ce mai greu de reperat.
Principala cauză a depresiei va deveni, până în 2020, stresul de la locul de muncă, spun experţii. Statisticile ne arată că frecvența de a face depresie este mai mare de 4 ori la femei, față de băbați, iar cei care locuiesc în mediul urban sunt de două ori mai expuși. Persoanele care au între 15 şi 29 de ani au cele mai mari șanse să dezvolte o depresie.
„Depresia va ajunge ca primă cauză a incapacităţii de muncă, ceea ce nu ne dăm seama la nivelul forţei de muncă din ţara aceasta este că un om care a intrat în depresie va consuma mult mai multe resurse din partea societăţii ca să-şi revină şi va dura mult mai mult timp ca să-şi revină, în loc să fie prevenită această tulburare.
Există o prevalenţă a depresiei, a apariţiei depresiilor. La femei, în general, apare mai repede depresia decât la bărbaţi, deşi se manifestă ca simpome, ca evoluţie la fel.
Sunt cauze sociale, cauzele de mediu, adică factorii stresanţi de mediu, de la trafic, de la poluare, de la job, de la salarii, de la rate la bancă, de la boli.
Societatea a devenit mult mai agitată, timpul este mult mai scurt şi atunci s-au diversificat cauzele, au devenit din ce în ce mai fine şi atunci simptomele acestor depresii sunt din ce în ce mai greu de reperat. Aş putea spune din ce am văzut eu, depresiile provocate de job sunt cele care apar din ce în ce mai des”, spune Cosmin Badea, psihoterapeut.
Centrul de Sănătate Mintală din subordinea MS pentru este instituţia care se ocupă de coordonarea programului naţional de sănătate mintală. Am aflat că aici sunt 5 angajaţi care se ocupă de partea administrativă, dar nu există medic sau psiholog. Spaţiul în care funcţionează această instituţie este unul vechi şi dărâmat.
„E nevoie de colective de cercetare, de planuri de cercetare, de bugete de cercetare. Nu avem un institut de cercetări ar ajuta, desigur, dacă ar fi şi populat cu specialişti ar ajuta să evaluezi amploarea fenomenului, să evaluezi costurile fenomenului, să evaluezi implicaţiile am putea să ajutăm şi mai bine dacă am avea o politică în acest sens, politică bazată pe dovezi şi sigur ea ne-ar ajuta să ne încadrăm într-o evaluare mai realistă.
Statul în primul rând asigură accesul la tratament, accesul la diagnostic al acestor persoane. În primul rând prin medicii de familie care sunt poarta de intrare şi în acest sens vreau să vă spun a instruit în ultimii 2 ani un număr de 2.300 de medici de familie pentru a depista şi a utiliza instrumentele de depistare precoce a depresiei. Acest screening care le-a fost pus la dispoziţie este decontat de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate. În măsura în care el se aplică , el este un instrument care ajută medicul de familie de a depista semne incipiente de depresie cine nu doreşte să-l aplice eu nu am cum să ştiu acest lucru.”, a spus Ioana Botezat, director Centrul de Sănătate Mintală, pentru Digi24.
În România, între 2010 și 2016 au fost internate cu diagnosticul de depresie aproape 350 de mii de persoane. Cele mai multe în 2013 când au fost aproape 75 de mii de pacienți internați.