Oamenii de știință trag un semnal de alarmă
Peste jumătate din populația lumii ar putea fi expusă riscului de a contracta boli transmise de țânțari până la sfârșitul secolului, avertizează oamenii de știință. Este vorba despre boli precum malaria și febra dengue. Avertizarea vine în contextul în care focarele de astfel de boli, asociate încălzirii globale, se răspândesc rapid în zone din Europa și din întreaga lume.
Potrivit experților, creșterea temperaturilor permite țânțarilor purtători de boli să se extindă în zonele mai reci ale Europei și în alte regiuni, unde populațiile sunt mai puțin pregătite pentru aceste amenințări. Odată cu ridicarea restricțiilor de călătorie impuse de pandemie, numărul cazurilor de malarie importate în Marea Britanie a crescut semnificativ în 2023, depășind 2.000 de cazuri pentru prima dată în peste 20 de ani.
În același timp, la nivel global, numărul cazurilor de febră dengue a crescut de opt ori în ultimele două decenii, ajungând la peste cinci milioane în 2019. În Europa, țânțarii purtători de virus dengue au fost observați în 13 țări începând cu anul 2000, iar în 2023 au fost raportate focare locale de boală în Franța, Italia și Spania.
„Încălzirea globală asociată climei în schimbare face ca vectorii bolii, care transportă şi răspândesc malaria şi dengue, să îşi poată găsi o casă în mai multe regiuni, cu focare în zonele în care oamenii sunt susceptibili de a fi naivi din punct de vedere imunologic, iar sistemele de sănătate publică nepregătite”, a declarat Rachel Lowe, profesoară la Institutul Catalan pentru Cercetare şi Studii Avansate din Spania.
Schimbările climatice favorizează răspândirea unor boli precum malaria și febra dengue
Ea a subliniat că încălzirea globală și schimbările climatice creează condiții favorabile pentru răspândirea acestor boli în zone noi și nepregătite din punct de vedere imunologic.
„În timp ce schimbările climatice par atât de greu de abordat, ne putem aştepta să vedem mai multe cazuri, şi posibil decese, din cauza unor boli precum dengue şi malaria în Europa continentală. Trebuie să anticipăm focarele şi să intervenim de timpuriu pentru a preveni apariţia bolilor”, a precizat Rachel Lowe.
Cu toate acestea, cercetătorii subliniază că limitarea încălzirii globale la 1 grad Celsius peste valorile preindustriale ar putea reduce impactul, iar intervențiile timpurii și reducerea emisiilor de carbon ar putea fi cruciale în prevenirea epidemiei de malarie și febră dengue.
Cercetătorii lucrează în prezent la dezvoltarea de modalități pentru a putea prezice când şi unde pot apărea epidemiile, prin monitorizarea bolilor şi a schimbărilor climatice.
„Prin analizarea modelelor meteorologice, găsirea locurilor de reproducere a ţânţarilor cu ajutorul dronelor şi culegerea de informaţii de la localnici şi de la autorităţile sanitare, sperăm să oferim comunităţilor timp pentru a se pregăti şi a se proteja. Dar, în cele din urmă, cea mai eficientă modalitate de a reduce riscul apariţiei acestor boli care se răspândesc în zone noi va fi aceea de a reduce dramatic emisiile”, a notat Lowe.
Aceste concluzii au fost prezentate în marja Congresului European de Microbiologie Clinică și Boli Infecțioase (ESCMID Global), eveniment ce va avea loc în perioada 27-30 aprilie la Barcelona. Oamenii de știință speră că monitorizarea atentă a bolilor și a schimbărilor climatice va oferi comunităților șansa de a se pregăti și a preveni apariția unor epidemii devastatoare.
