Numărul persoanelor care se prezintă la spital cu cancere în stadiul III sau IV a crescut foarte mult în România. La Institutul Național de Pneumoftiziologie „Prof.dr. Marius Nasta” din București, situația nu este una diferită. Managerul instituției, Dr. Beatrice Mahler, spune că n-a văzut un cancer în stadiul II anul acesta.

Una dintre cauze este pandemia de coronavirus, care a restricționat accesul în spitale și tratament pentru pacienții oncologici. De asemenea, posibilitățile de diagnosticare precoce au scăzut.

Un număr mare de pacienți se prezintă cu forme severe

La Institutul Național de Pneumoftiziologie „Prof.dr. Marius Nasta” din București, dintre pacienții internați acum la pat, 90% sunt cu cancer pulmonar și 10% sunt cu fibroză pulmonară, spune dr. Beatrice Mahler.

„Problema pe care o avem în acest moment la nivelul Institutului este numărul mare de pacienți care vin cu forme foarte severe. De săptămâna trecută suntem blocați cu Terapia Intensivă non-COVID. Pur și simplu, nu avem loc unde să punem pacienții care se degradează, așa că ventilația la acești pacienți o începem pe secție. Sunt și cazuri de pacienți intubați cu tuberculoză, sunt și cancere, dar sunt și pacienți cu acutizări în cadrul bolilor cronice pe care le au și care au nevoie de Terapie Intensivă. Sperăm să depunem în această săptămână documentele la DSP pentru că nu mai putem să ținem, de exemplu, șase paturi pentru COVID-19 în TI din care 1 este ocupat și va trebui să modificăm raportul și să creștem numărul de paturi de TI non-COVID. Pentru că presiunea pe non-COVID este foarte mare, față de presiunea care este pe COVID în acest moment”, adaugă managerul, potrivit Adevărul.

Bolnavii de cancer, mai spune dr. Mahler, ajung în ultimele stadii de boală, cu metastaze și forme de cancer „care nu mai pot beneficia decât de diagnostic și apoi de tratament paliativ”.

„Cancere în stadiul IV sau III, adică. N-am mai văzut un cancer de stadiul II deloc anul acesta”, punctează medicul.

Pandemia a îngreunat situația pacienților bolnavi de cancer

Din cauza pandemiei mulți pacienți au avut de suferit, dar aceasta nu este singurul factor care a influențat numărul mare de pacienți cu cancer în stadiul III sau IV.

„Este vorba despre factori cumulați: oamenii au mers la medic doar când au avut o boală acută. Noi am educat populația în acești doi ani să meargă doar în caz de boală acută: dacă tușesc rău, dacă au febră, dacă le curge nasul, dacă îi doare capul. Oamenii au reținut acest mesaj și semnele cronice de boală care se instalează treptat – de exemplu, că obosești parcă la efort, că parcă ai început să tușești un pic mai mult, dar merge, încă poți să tragi de tine, ai mai slăbit câteva kilograme – nu mai sunt sesizate. „Pentru că nu a fost educat să se gândească că toate aceste simptome ar putea să creeze un tablou care să însemne mai mult decât atât. Lipsește educația anterioară pentru că nu a fost prioritară, iar acum oamenii vin la doctor doar în urgență. Săptămâna trecută am avut la camera de gardă un pacient cu diagnostic de cancer în stadiul IV care mi-a spus că în ultima perioadă i s-a părut greu să mai poată urca un etaj la casa în care locuiește, dar că stă așa de vreo 6 luni. S-a gândit că nu e nicio problemă și că la 60 de ani trebuie să fie normal să nu mai poți urca un etaj. Ei bine, nu este normal. Oamenii trebuie să înțeleagă că intoleranța la efort trebuie să-l oblige să ajungă în cabinetul unui medic”, insistă medicul.

Pe de altă parte, la Spitalul clinic Colentina, spital suport COVID pe durata pandemiei, lungimea listelor de operații este controlabilă, spune managerul interimar dr. Bogdan Ioan Furtună.

„În sensul că programările se întind până aproape de finalul lunii septembrie, conform graficului de bloc operator. Nu avem liste care să se întindă până în lunile noiembrie-decembrie să putem spune că nu sunt locuri. Până acum, listele nu au fost mai lungi de o lună, o lună și ceva. Pentru că și programările le facem și în funcție de tratamentul chimioterapic, tratamentul radioterapic, în funcție de cum se termină cura. Am fi într-o situație de criză dacă listele ar fi fost întinse pe două luni și jumătate-trei și programul blocului operator ar fi fost fără timp de respiro”, mai spune dr. Furtună.