Statisticile spun că una din trei persoane născute astăzi în Marea Britanie va fi diagnosticată cu demență. În consecință, cazurile vor continua să crească și din în ce mai multe familii se vor confrunta cu acestă afecțiune.

Demența este un termen generic pentru mai multe boli neurodegenerative, inclusiv Alzheimer, demența cu corpi Lewy și demența frontotemporală. Un nou studiu din Statele Unite a descoperit un factor de risc, care poate crește probabilitatea unei persoane de a dezvolta o formă a bolii, potrivit Daily Express.

Publicat în jurnalul medical JAMA, studiul a constatat că persoanele cu sănătate mintală precară au un risc mai mare de a dezvolta demență.

6% dintre persoanele cu afecțiuni de sănătate mintală, diagnosticate cu demență.

„Tulburările mintale au fost asociate cu apariția demenței. Ameliorarea tulburărilor mintale la începutul vieții ar putea să amelioreze condițiile neurodegenerative și să prelungească calitatea vieții la bătrânețe”, spun autorii studiului. Rezultatele studiului au arătat că 6% dintre persoanele cu afecțiuni de sănătate mintală, observate în cadrul studiului, au fost diagnosticate cu demență.

Legătura dintre afecțiunile de sănătate mintală și demență nu a fost specifică unui anumit gen, atât bărbații cât și femeile cu afecțiuni de sănătate mintală fiind expuși unui risc crescut. Cercetătorii cred că se poate face ceva pentru a reduce riscul de demență, și asta încă din vreme „Dacă asocierile sunt cauzale, ameliorarea tulburărilor mintale ar putea avea efecte pozitive nu doar asupra sănătății psihiatrice în rândul adulților mai tineri, ci și a bunăstării cognitive și funcționale în rândul persoanelor în vârstă”, afirmă autorii.

Jumătate dintre persoanele de peste 85 de ani suferă de demență

Până nu demult, demența a fost considerată un fenomen inevitabil al îmbătrânirii.  Această abordare s-a schimbat, demența fiind acum perecpută ca o boală care poate fi tratată.

Aproximativ cinci până la opt la sută din toate persoanele cu vârsta peste 65 de ani au o formă de demență, iar acest număr se dublează peste această vârstă. Se estimează că jumătate dintre persoanele de peste 85 de ani suferă de demență.

Care sunt tipurile de demență și cum se manifestă

Demența este adesea împărțită în două categorii principale – de tip Alzheimer și de tip non-Alzheimer. În demența de tip  Alzheimer intră simptomele pierderii memoriei, plus afectarea altor funcții ale creierului, cum ar fi funcția limbajului (afazie), incapacitatea de a mișca mușchii asociați cu vorbirea (apraxie) sau de percepție (agnozii).

Demența non-Alzheimer include degenerări lobare frontotemporale, care sunt împărțite în două tipuri principale. Unul afectează în primul rând vorbirea, iar celălalt tip este definit de schimbările de comportament, inclusiv lipsa sentimentelor.

Alte demențe de tip non-Alzheimer includ tulburări vasculare (accidente vasculare cerebrale multiple), demența cu corpi Lewy, demența Parkinson și hidrocefalie cu presiune normală.

Simptomele generale actuale care ar indica demența sunt, prin definiție, declinul funcțiilor creierului, precum memoria, gândirea, raționamentul, personalitatea, starea de spirit sau comportamentul, care ajung să fie suficient de severe pentru a interfera cu capacitatea de a îndeplini sarcinile de zi cu zi.

Poate fi prevenită?

Deși s-a spus că demența nu poate fi prevenită, o viață echilibrată poate influența factorii de risc pentru anumite tipuri de demență.

Ținerea sub control a colesterolului, menținerea unei tensiuni arteriale normale și a zahărului din sânge la parametri normali, dar și o greutate normală, pot alimenta creierul cu oxigenul și nutrienții de care are nevoie pentru a funcționa la cel mai ridicat nivel.