Specialiştii spun că boala determinată de noul coronavirus poate îmbrăca forme severe la persoanele în vârstă, care prezintă comorbidități precum boala cardiovasculară și diabetul. Practic, după analiza mai multor cazuri de îmbolnăvire, medicii au constatat că diabetul zaharat este a doua cea mai frecventă afecțiune preexistentă printre cazurile de COVID-19 care au evoluat cu deces, în condiţiile în care diabetul a a avut o prevalență de 42,3% în rândul pacienţilor.
Deocamdată, mecanismul prin care diabetul zaharat complică evoluția COVID-19 nu este cunoscut cu exactitate. Studii efectuate asupra altor infecții care se suprapun diabetului descriu hiperglicemia drept un promotor al imunosupresiei. În plus, diabetul se asociază cu bolile cardiovasculare și renale și cu vârsta înaintată, iar toți acești factori contribuie la evoluția severă a infecțiilor.
Interacțiunea între diabet și virus este complexă, și nu se cunoaște cu siguranță dacă hiperglicemia contribuie la virulența SARS-CoV-2, sau dacă acesta modifică metabolismul glucidic. În plus, dezechilibrele metabolice cauzate de diabet sunt multiple și conduc la un status proinflamator și prooxidativ în organism, ceea ce scade rezistența în fața virusului.
Analiza a 72.314 de cazuri de COVID-19 în Wuhan, epicentrul epidemiei, a condus la observația că boala se asociază cu o mortalitate de 7,3% printre pacienții diabetici.
Studierea unor cohorte mai mici de pacienți a condus la concluzii similare: într-un grup de 26 de cazuri soldate cu deces, incidența diabetului a fost de 42,3%, iar urmărirea a 191 de pacienți a condus la concluzia că diabetul zaharat crește riscul de evoluție letală a COVID-19 de 2,85 ori.
Recomandări pentru pacienții diabetici în perioada epidemiei COVID19
Asociația Americană de Diabetologie a sumarizat impactul COVID19 în diabet:
- Diabetul nu crește riscul de infecție cu SARS-CoV-2;
- Diabetul crește riscul unei evoluții severe a COVID19, în condițiile dezechilibrului glicemic- și chiar a suprainfecțiilor bacteriene pulmonare;
- COVID-19 crește riscul complicațiilor diabetice, printre care se numără cetoacidoza diabetică, o complicație acută, cu prognostic grav;
- În perioada stării de urgență și a distanțării sociale, pacienții cu diabet trebuie să își ia o serie de măsuri suplimentare:
- Provizii de insulină și alte medicamente antidiabetice prescrise;
- Provizii de glucagon și alimente formate din zaharuri simple (suc de fructe, dulciuri), pentru a echilibra o posibilă hipoglicemie;
- Provizii alimentare și de materiale igienice obligatorii (săpun, dezinfectant).
Potrivit raportuldegarda.ro, această recomandare este susținută și de către conf. dr. Anca Pantea Stoian, coordonator al Comitetului Științific RoDiabet, care îi încurajează pe paciențisă păstreze rezerve de medicație antidiabetică (inclusiv insulină), suficiente pentru 1-3 luni, împreună cu suficiente bandelete de testare a glicemiei și a corpilor cetonici. De asemenea, trebuie menținută funcționarea dispozitivelor necesare, precum pompa de insulină și glucometrul.
