Aflat în platoul digi 24, Radu Țincu, medic primar în secția de ATI a Spitalului Floreasca, a vorbit despre boala Happy Hypoxia care este provocată de coronavirus. Această boală scade saturația de oxigen a corpului, însă bolnavul nu simte nicio diferență, neprezentând o simptomatologie severă. Brusc, acesta are o cădere și are nevoie imediată de terapie intensivă, majoritatea pacienților devenind dependenți de oxigen ventilat și după ce au scăpat de coronavirus.

„În momentul în care îi monitorizăm, vedem că au un deficit în saturația oxigenului, o scădere a acestei saturații. Vin cu saturații de 65-70 la sută, fără să aibă neapărat o simptomatologie alarmantă. În mod normal, la un pacient care are o saturație atât de mică, ne așteptăm să resimtă mult mai acut lipsa de oxigen decât o face în realitate.

Este ceea ce se numește „silent hypoxia” (hipoxia tăcută) și „happy hypoxia”. Este o hipoxie care nu-ți creează niciun fel de simptom decât în momentul în care ajungi să fii intubat. Este un prag foarte labil între momentul în care ai această saturație – pe care o suporți foarte bine – și momentul în care ajungi să fii intubat.

Suntem surprinși, vă spuneam, că acești pacienți au o simptomatologie foarte redusă comparativ cu starea lor, pe de o parte, iar pe de altă parte, imaginile tomografice sunt catastrofale, este o afectare pulmonară bilaterală, cu afectări de peste 50-60-70 la sută din ambele câmpuri pulmonare”, a explicat medicul Radu Țincu la Digi24.

COVID-19, un virus perfid

Medicul subliniază că pacienții care suferă de happy hypoxia nu știu ce se întâmplă în interiorul organismului, până când ajung să fie intubați. Singura simpatologie pe care o pot avea este o stare de oboseală cronică.

„Aveau o stare de oboseală cronică și vin la spital pentru această evaluare. Dacă am compara altă infecție pulmonară care ar determina același grad de desaturare, pacientul ar fi mult mai simptomatic.

Aici este partea interesantă pe care SARS-CoV-2 o determină: pacientul are afectare pulmonară de peste 7o la sută, bilaterală, dar nu resimte acest lucru decât atunci când se produce căderea bruscă ce duce la intubare și ventilare mecanică a acestor pacienți”, a arătat Radu Țincu.

Medicul subliniază că ceea ce este șocant pentru cei de la spital este dihotomia dintre starea pe care o arată pacientul și ceea ce reiese la radiologie.

„Am mai văzut pacienți cu asemenea complicații pulmonare severe, însă aici ce te frapează este discrepanța dintre cum se prezintă pacientul la spital și care este imaginea radiologică. În mod normal, un astfel de pacient ar fi trebuit să fie mult mai grav, să resimtă într-un mod mult mai acut această afectare pulmonară”, a completat medicul.

Ce se întâmplă cu pacienții care ajung la terapie intensivă

Radu Țincu a explicat și ceea ce se întâmplă cu pacienții care ajung la terapie intensivă și care sunt procedurile pe care medicii le fac atunci când o persoană nu mai are capacitatea pulmonară suficientă pentru a-și realiza schimburile gazoase.

„În acel moment, se crește fluxul de oxigen pe masca facială, dar la un moment dat, chiar dacă ajungi la capacitatea maximă pe care o poți livra, de 15 litri, nici așa nu reușești să compensezi afectarea pulmonară, pentru că mai rămâne foarte puțin din plămân care mai este funcțional.

Atunci va trebui să duci pacientul în terapie intensivă pentru aplicarea unor manevre de ventilație mecanică non-invazivă, adică aplicăm pe fața acestor pacienți anumite măști faciale speciale, conectate la un aparat de ventilație, sau sunt pacienți cărora li se conectează la nivelul capului un cort, adică o copertină, conectată și ea la un aparat de ventilație mecanică, însă acest aparat nu livrează doar oxigen suplimentar, ci îl livrează cu o anumită presiune și cu anumite volume. Din acel moment, pacientul nu-și mai poate realiza singur aceste schimburi gazoase și este nevoie de o ventilație din ce în ce mai controlată.

Dacă nici așa nu reușim să compensăm deficitul pulmonar pe care acești pacienți îl au, se ajunge la intubație și ventilație mecanică, iar pentru foarte mulți dintre ei reprezintă punctul terminal, pentru că pacientul care ajunge intubat și ventilat mecanic are o mortalitate foarte ridicată, de peste 60-70 la sută. Acest lucru nu este cauzat de intubație, ci pentru că nu mai are capacitate pulmonară suficientă pentru a-și realiza schimburile gazoase”, a explicat medicul primar ATI.

”Oamenii solicită orice ca să-i ajuți”

Pacienții care trec prin astfel de experiențe ajung să solicite medicilor orice pentru a fi ajutați. Medicul primar ATI subliniază că acești oameni sunt extrem de traumatizați și devin anxioși și panicați, deoarece sunt conștienți de gravitatea bolii.

„Cred că dintre tot ceea ce se întâmplă în medicină, pacientul resimte cel mai acut lipsa de aer. Este un sentiment îngrozitor acela în care ai masca cu oxigen pe figură și cu toată această mască, simți că nu mai ai suficient aer și că nu mai poți să respiri.

Este momentul în care acești oameni solicită orice să le faci ca să-i ajuți să nu mai resimtă lipsa aceasta acută de aer. Este ca și cum te-ar strânge cineva de gât și nu poți să scapi din această strânsoare. Este un element extrem de important și acești pacienți sunt foarte traumatizați.

Mulți dintre ei devin extrem de anxioși și panicați, pentru că aceste episoade de lipsă de aer se tot repetă, iar un pacient care știe că acest lucru s-a întâmplat și zilele trecute este extrem de anxios în legătură cu un nou episod, care poate fi mai acut și mai grav decât cel precedent”, a povestit medicul Radu Țincu.

Recuperarea este una grea și îndelungată

Radu Țincu a mai spus că acei pacienți, ai căror plămâni au fost grav afectați, au parte de o vindecare de lungă durată. Mulți pacienți plecați din terapie intensivă au rămas cu o imagine de afectare pulmonară bilaterală până la 3-4 săptămâni, lucru care arată că recuperarea pulmonară este foarte dificilă.

”Din păcate, sunt foarte mulți pacienți care au rămas cu afectare pulmonară și după ce s-au vindecat de SARS-CoV-2, aceasta însemnând o reducere a capacității pulmonare, iar unii dintre ei, din păcate, sunt și acum la domiciliu cu oxigeno-terapie și necesită aparate de oxigen la domiciliu.

La nivel pulmonar, inflamația este atât de puternică, este ca o explozie care pur și simplu distruge structura normală a plămânului și ulterior plămânul se vindecă cu anumite sechele fibrotice.

Este foarte posibil ca foarte mulți dintre acești pacienți să nu mai aibă o viață normală după ce se vor vindeca de SARS-CoV-2, a subliniat medicul Radu Țincu, la Digi 24.