Munca la distanță sau chiar renunțarea la job, așa cum au făcut mulți în timpul pandemiei, nu mai sunt la îndemâna multora dintre angajați, iar acest lucru poate agrava sindromul „burnout”, afirmă specialiștii.

O treime din toți angajații din SUA se simt foarte des epuizați la locul de muncă

Aproximativ 43% dintre angajații din SUA „se simt epuizați la locul de muncă”, conform ultimului sondaj realizat de Slack’s Future Forum. Această cifră este aproape de nivelul maxim al anului trecut, deși Slack a urmărit aceste date doar din mai 2021. Datele din 2022, publicate de Gallup, arată că o treime din toți angajații din SUA se simt foarte des epuizați la locul de muncă.

În paralel, un sondaj realizat de think tank-ul Conference Board of HR, la începutul acestui an, arăta că 77% dintre companii înregistrează o creștere a numărului de angajați care s-au identificat ca „epuizați profesional”.

„Stresul cronic la locul de muncă”, recunoscut și de OMS

Sindromul de „burnout” a fost inventat pentru prima dată în anii 1970 și se referea la angajații care se simțeau epuizați la locurile de muncă. Abia în 2019, Organizația Mondială a Sănătății a recunoscut oficial sindromul burnout ca fiind un fenomen ocupațional, rezultat din „stresul cronic la locul de muncă”.

Între timp, așa cum scrie New Yorker, conceptul a devenit atât de răspândit în toată lumea, încât pare oarecum lipsit de sens. De asemenea, nu există studii longitudinale pe termen lung despre burnout.

Cauza exactă a burnout-ului, ca și utilizarea termenului, este inexactă. Christina Maslach, profesor de psihologie la Universitatea din California, spune că dezechilibrul dintre oameni și job-urile lor este un factor de stres cronic care duce la epuizare. Aceste dezechilibre includ lucruri precum prea multă muncă și resurse insuficiente, lipsa de recunoaștere a muncii bine făcute și un salariu necorespunzător.

Modul în care unii angajați sunt obligați să se întoarcă fizic la birou

Acestea sunt probleme comune, dar pentru mulți, pandemia a acutizat problemele. În plus, mulți șefi, dintre care unii sunt responsabili principali pentru sindromul burnout, par complet lipsiți de interes pentru îmbunătățirea condițiilor de muncă și revin la vechile obiceiuri. Cea mai evidentă manifestare a acestui lucru este modul în care unii angajați sunt obligați să se întoarcă fizic la birou.

Există și alți factori de stres care ar putea afecta psihicul

Reîntoarcerea la birou nu este singurul factor care contribuie la rate mai mari de burnout. Unii angajați s-au trezit că au un volum mai mare de muncă din cauza celor care au demisionat în pandemie, iar posturile lor au rămas vacante. Există și alți factori de stres care ar putea afecta psihicul oamenilor: o pandemie globală, inflația sau amenințarea unui război nuclear.

În plus, deși piața muncii este încă fierbinte, nu este atât de fierbinte ca înainte, iar unii spun că fenomenul numit „Marea Demisie” s-ar putea să ia sfârșit. Într-o oarecare măsură, acest fenomen apărut în pandemie ar putea să ascundă niveluri mascate de epuizare. „Marea Demisie” a fost caracterizată de dorința oamenilor de a-și părăsi locurile de muncă, pentru altele care li se potriveau mai bine, afirmă experții.