Anxietatea este o parte normală a vieții. De exemplu, poate ați simțit anxietate înainte de a vă adresa unui grup sau la un interviu de angajare. Pe termen scurt vă crește respirația și ritmul cardiac, concentrând fluxul de sânge către creier, acolo unde aveți nevoie. Acest răspuns al organismului vă pregătește să faceți față unei situații intense, transmite Health Line.

Experiențele de viață stresante vă pot crește riscul pentru o tulburare de anxietate

Cu toate acestea, dacă devine prea intensă, ați putea începe să vă simțiți amețit și să aveți stări de greață. O stare de anxietate excesivă sau persistentă poate avea un efect devastator asupra sănătății dumneavoastră fizice și mentale.

Tulburările de anxietate pot apărea în orice stadiu al vieții, dar de obicei încep de la vârsta mijlocie. Femeile sunt mai susceptibile de a avea o tulburare de anxietate decât bărbații, spune Institutul Național de Sănătate Mintală din Statele Unite (NIMH).

Simptomele pot începe imediat sau mulți ani mai târziu. Cei care au o afecțiune gravă pot ajunge și la o tulburare de anxietate.

Anxietatea și atacurile de panică pe termen lung pot determina creierul să elibereze hormoni de stres în mod regulat. Acest lucru poate crește frecvența unor simptome precum dureri de cap, amețeli și depresie.

Cum este afectat organismul?

Când vă simțiți anxios și stresat, creierul vă inundă sistemul nervos cu hormoni și substanțe chimice concepute pentru a vă ajuta să răspundeți la o amenințare. Adrenalina și cortizolul sunt două exemple.

De asemenea, tulburările de anxietate pot provoca un ritm cardiac rapid, palpitații și dureri în piept. De asemenea, este posibil să aveți un risc crescut de hipertensiune arterială și boli de inimă. Dacă aveți deja boli de inimă, tulburările de anxietate pot crește riscul evenimentelor coronariene.

Dacă ai senzația de anxietate în mod repetat și ești stresat sau durează mult timp, corpul tău nu primește niciodată semnalul pentru a reveni la o funcționare normală. Acest lucru vă poate slăbi sistemul imunitar, lăsându-vă mai vulnerabili la infecții virale și boli frecvente. De asemenea, este posibil ca vaccinurile obișnuite să nu funcționeze la fel de bine.

Nu în ultimul rând, anxietatea provoacă respirație rapidă și superficială. Dacă aveți o boală pulmonară obstructivă cronică este posibil să aveți un risc mai crescut de spitalizare din cauza complicațiilor legate de anxietate. Anxietatea poate agrava și simptomele astmului.