Termenul de burnout este folosit pentru a descrie sentimentele de suprasolicitare și oboseală la locul de muncă (medii de lucru toxice, micromanagement, asumarea mai multor activități legate de job sau presiunea pusă de patroni pentru a lucra mai mult).
Cu toate acestea, în mod surprinzător, deși programul de lucru s-a redus în SUA, burnout-ul este în creștere, nu în scădere, chiar și în comparație cu anul 2019, când americanii lucrau mult mai multe ore, potrivit Inc.com.
Experți îi numesc „angajați-epuizați”
Productivitatea este și ea în scădere, ceea ce este o veste proastă pentru majoritatea angajatorilor, care se confruntă cu o forță de muncă tot mai epuizată, deși lucrează mai puțin. În plus, în ultima perioadă se conturează o nouă categorie: oameni care spun că sunt pasionați de locurile lor de muncă și de tot ceea ce fac, dar se simt complet epuizați. Este ceea ce unii experți numesc „angajați-epuizați”.
„Cinismul cronic” amplifică acest fenomen
Există un risc crescut de a pierde angajații, potrivit expertei în managementul stresului și performanței, Paula Davis. Un rezultat al epuizării, scrie Davis, este „cinismul cronic”, care poate duce la o empatie foarte scăzută față de ceilalți și la distanțarea față de oamenii cu care lucrăm. Se poate face ceva în privința asta? Iată mai jos câteva strategii destinate șefilor care, spune ea, pot ajuta oamenii să nu mai simtă acut sindromul asociat cu epuizarea fizică, emoţională şi mentală.
1. Ajutați-vă angajații să simtă autonomie și conexiune
Cercetările au arătat că opt elemente specifice ale unui loc de muncă pot crește bunăstarea și pot reduce epuizarea, scrie Davis. Este vorba de relațiile de înaltă calitate la locul de muncă; participarea în luarea deciziilor, în special în ceea ce privește propriul loc de muncă; aprecierea părerilor; recunoaştere; flexibilitate și control la locul de muncă; oportunități de dezvoltare profesională; sprijinul șefilor; și claritatea rolului. Aproape toate se aliniază perfect cu teoria de autodeterminare a cadrului psihologic. Teoria autodeterminării spune că toate ființele umane tânjesc după autonomie, competență și conexiune pentru a se simți motivate și fericite.
2. Acordați atenție modului în care și voi și angajații vă petreceți timpul liber
Cercetătorii nu știu de ce reducerea orelor de lucru nu s-a tradus automat în angajați mai odihniți și mai fericiți. O explicație ar putea fi aceea că, în lumea de astăzi, chiar și atunci când suntem, teoretic, departe de muncă, rămânem foarte conectați la job prin intermediul smartphone-urilor și al altor dispozitive, chiar și sâmbăta, când nu mergem la birou. Combateți această tendință rezistând tentației de a trimite angajaților e-mailuri sau alte mesaje legate de muncă, în timpul orelor libere. Apoi, profitați cât mai mult de timpul liber, stând departe de ecrane și ieșind în aer liber. Dacă puteți, încurajați și angajații să facă la fel!
3. Alegeți abordările care pot funcționa cel mai bine
Nu este normal să vă așteptați ca, după doi ani și ceva de pandemie și după fenomenul „Marea Demisie” să mai aveți același nivel de energie ca acum cinci ani, același devotament și implicare la locul de muncă. Evenimente precum cele din ultimii ani îi fac pe oameni să se oprească puțin și să se gândească ce ar putea face în timpul liber și dacă nu e momentul să facă unele schimbări radicale.
Dacă angajații voștri au astfel de gânduri, nu înseamnă că sunteți un șef rău, ci doar că toți ați trăit vremuri foarte tulburi, care continuă să aibă efect asupra psihicului. Există multe modalități eficiente de a aborda atât epuizarea.
Alegeți abordările care pot funcționa cel mai bine pentru voi și compania pe care o conduceți. Când angajații ajung la punctul de epuizare maxim, pot experimenta simptome mult mai critice, cum ar fi cinismul și pesimismul puternic în ceea ce privește munca, sentimentul de incompetență, temeri nejustificate și dorința puternică de „auto-eliberare”, prin gânduri extrem de dăunătoare.
Aceste schimbări puternice de comportament pot crește probabilitatea de accidente la locul de muncă, dispute și chiar acte de violență. Angajații în această etapă pot fi un pericol pentru ei înșiși, pentru alții și dar și pentru afacerile companiei.
