Faptele bune trebuie să-i ducă chiar şi pe politicieni în raiul relaţiei cu mass-media. Dar vă asigur că jurnaliştii nu vor stinge niciodată focul iadului. Acest articol îl laudă pe premierul Boc! Spun lucrul ăsta de la început, ca un avertisment. Criticii actualului şef de guvern pot trece direct la înjurături în subsolul articolului atunci când acesta va apărea online. Boc are slăbiciunile sale. Nu doresc să le înşir aici; oricum, a fost mitraliat din toate poziţiile d
Faptele bune trebuie să-i ducă chiar şi pe politicieni în raiul relaţiei cu mass-media. Dar vă asigur că jurnaliştii nu vor stinge niciodată focul iadului.
Acest articol îl laudă pe premierul Boc! Spun lucrul ăsta de la început, ca un avertisment. Criticii actualului şef de guvern pot trece direct la înjurături în subsolul articolului atunci când acesta va apărea online. Boc are slăbiciunile sale. Nu doresc să le înşir aici; oricum, a fost mitraliat din toate poziţiile de presa din România (inclusiv de cel care scrie aceste rânduri). Dar Domnia Sa are cu certitudine şi calităţi. Lucru care l-a făcut odată pe Traian Băsescu să spună că-i măsoară pe tinerii politicieni „cu bocul“ – unitate de măsură ce prevestea cumva viitorul succes electoral din alegerile pentru Primăria Clujului. Am insistat asupra trecutelor succese ale domnului Boc pentru că prea des uitarea colectivă se hrăneşte cu faptele bune ale celorlalţi şi ajungem de prea multe ori să contabilizăm doar eşecuri.
Actuala delegaţie a FMI a dat din nou dovadă de înţelegere şi aprecieri pozitive la adresa Guvernului. Cele 3,3 miliarde de euro vor veni până în martie, conform estimărilor, iar domnul Jeffrey Franks a ţinut să îşi exprime optimismul cu privire la recuperarea acestor datorii şi să ne asigure că România îşi va îndeplini obligaţiile. Aceste fapte se cuvine a fi lăudate, deoarece existenţa banilor în vistieria statului, dublată de relaxarea oficialului FMI, un organism dintre cele mai constipate ale lumii financiare, constituie o puternică încurajare a investitorilor şi o condiţie sine qua non a preconizatei* creşteri economice din 2010.
O a doua realizare a distinsului politician din titlul acestui articol este consecvenţa şi seriozitatea cu care s-a aplecat asupra obiectivului de sporire a veniturilor bugetare în acelaşi timp cu restructurarea aparatului birocratic de stat. Ambele iniţiative presupun o muncă titanică şi de durată. Fiecare din acestea constituie o ecuaţie cu un număr foarte mare de necunoscute, care este imposibil a fi rezolvată mulţumind pe toată lumea. Nu e nimeni fericit atunci când cresc taxele, şi fiecare are câte o rudă care beneficiază de bani de la stat. În consecinţă, măsurile vor stârni valuri de nemulţumire. Totuşi, măsurile astea sunt necesare. Mai mult, ele trebuie luate repede, cât ţine plasa de siguranţă a banilor de la FMI. Acest lucru constituie o preocupare reală a guvernului Boc, şi ăsta este un alt lucru bun.
A treia chestiune demnă de laudă este încercarea de a taxa în special zonele în care există evaziune fiscală, în ciuda unor măsuri mai simple şi mai sigure, precum mărirea TVA, dar care ar lovi egal în toată populaţia. Toată povestea CAS-urilor pe drepturi de autor şi PFA sau cea a eliminării impozitului pe venit din microîntreprinderi constituie o încercare de a alinia legislaţiei muncii toate formele în care piaţa a înţeles să îmbrace anumite venituri salariale.
Ce este bun e bine să fie apreciat. Faptele bune trebuie să-i ducă chiar şi pe politicieni în raiul relaţiei cu mass-media. Dar vă asigur că jurnaliştii nu vor stinge niciodată focul iadului.
* Ionuţ Popescu a prevestit creştere economică în acest an, în timp ce sus-semnatul s-a declarat reticent şi susţine mai degrabă varianta continuării recesiunii.