Premierul Emil Boc îi va solicita ministrului Sănătăţii Cseke Attila o informare privind cauzele pentru care Registrul Naţional al Donatorilor de Celule Stem este în blocaj birocratic, deşi se preconiza funcţionarea lui încă din septembrie 2009.
”Este un lucru la care ţin, cred în eficienţa lui, cred în faptul că acest Registru va salva vieţi umane, o să aflu care este blocajul birocratic, mi l-aţi sesizat, îl voi rezolva. În şedinţa de Guvern de miercuri voi avea un prim răspuns la această problemă”, a subliniat el.
Realizatorii emisiunii i-au amintit premierului o declaraţie a acestuia din 2009, făcută împreună cu titularul de atunci de la Ministerul Sănătăţii, Ion Bazac, prin care se dădeau asigurări că Registrul va deveni funcţional în septembrie 2009.
”Îl susţin şi voi face cu ministrul ceea ce trebuie să fie efectiv, nu numai doar înfiinţat tehnic. Nu am datele în acest moment la mine”, a adăugat şeful Guvernului.
Iniţiativa înfiinţării Registrului Naţional al Donatorilor de Celule Stem a fost motivată de facilitarea transplanturilor de măduvă pentru pacienţii români diagnosticaţi cu leucemie, pentru a creşte şansele de realizare în ţară a acestor operaţii complicate, făcute mai mult în străinătate. Celulele stem sunt celule tinere care se divid şi pot reface sângele. Sunt cele mai importante componente din măduva spinării.
Guvernul britanic, „decepţionat” de rezultatul referendumului islandez asupra urmărilor falimentului băncii Icesave, analizează posibilitatea unui recurs în justiţie, pentru a obţine rambursarea sumelor cerute de Londra, a declarat duminică Danny Alexander, secretar de stat la Finanţe, citat de AFP.
”Am încercat să obţinem un aranjament negociat cu Islanda”, iar „acest acord este acum respins. Suntem decepţionaţi”, a afirmat Alexander la BBC. „Vom discuta cu partenerii noştri internaţionali, începând cu Olanda”, care cere şi ea de la islandezi rambursarea a 3,9 miliarde de euro. „Se pare că afacerea va ajunge în justiţie”, a adăugat secretarul de stat de la Finanţe. „O procedură judiciară este în curs în cadrul Spaţiului Economic European”, a subliniat el, adăugând: „Vom vedea cum ne puteam asocia la aceasta”.
Şi Olanda este „foarte dezamăgită, afacerea fiind acum în mâna justiţiei”, a declarat duminică ministrul olandez de Finanţe, Kees Jan De Jager, după respingerea de către islandezi a unui acord care ar fi reglementat rambursarea sumelor rezultate în urma falimentului băncii Icesave.
”Ministrul De Jager este foarte dezamăgit de hotărârea poporului islandez de a nu accepta acordul între Islanda, Olanda şi Marea Britanie în privinţa băncii Icesave”, arată Ministerul olandez de Finanţe într-un comunicat. „Nu este bine nici pentru Islanda, nici pentru Olanda”, adaugă comunicatul.
”Stadiul negocierilor a trecut”, a declarat AFP Niels Redeker, purtător de cuvânt al Ministerului de Finanţe. „Problema se află acum exclusiv în mâna justiţiei. Prin urmare, procedura de la AELS se va relua”, a mai spus el, adăugând că aceasta fusese întreruptă în timpul negocierilor cu guvernul islandez. „Autoritatea s-a pronunţat deja în favoarea noastră”, a precizat Redeker, arătând că aceasta a aprobat în 2010 argumentele Olandei, potrivit cărora i se cuveneau despăgubiri de la Islanda.
Islandezii au respins clar, sâmbătă, acordul pentru rambursarea celor 3,9 miliarde de euro, ceruţi de Londra şi Haga, după falimentul băncii Icesave în 2008, punând cabinetul de la Rejkjavik într-o poziţie stânjenitoare. Din cei 230.000 alegători islandezi chemaţi la urne, 57,7% s-au pronunţat împotriva acordului şi numai 42,3% pentru. În urma falimentului băncii, circa 340.000 depunători britanici şi olandezi au rămas fără economiile lor, iar Marea Britanie şi Olanda au fost nevoite să-i despăgubească.
În martie 2010, islandezii respinseseră deja – 93% – o primă versiune a acestui acord, mai puţin favorabilă Islandei. După acest nou refuz, conflictul ar putea ajunge la Asociaţia Europeană a Liberului Schimb (AELS), care are competenţa de a rezolva acest litigiu.