Premierul Emil Boc a explicat, duminică, la Palatul Victoria, că aplicarea măsurilor de austeritate anunţate de Guvern se face în baza unui temei constituţional, respectiv al articolului 53 din Legea fundamentală şi că practica europeană consacră faptul că, în anumite contexte, pentru corectarea deficitului bugetar ai nevoie de asemenea măsuri.
„Au fost foarte multe poveşti cu privire la caracterul temporar al acestor măsuri (măsurile de austeritate anunţate de Guvern – n.r.) şi al temeiului constituţional. Temeiul constituţional este articolul 53 din Constituţie, temei pe care l-am folosit şi în 2009, când am dat concediu fără plată pentru bugetari, trei zile pe lună. A avut caracter temporar acea măsură şi, în temeiul constituţional, ea s-a putut da”, a explicat şeful Executivului.
Potrivit premierului, temeiul folosit de Guvern în 2009 a fost confirmat de Curtea Constituţională care a spus că o asemenea măsură de restrângere nu vizează substanţa dreptului, ci este determinată de o situaţie de criză financiară mondială care ar putea afecta, în lipsa unor măsuri adecvate, stabilitatea economică a ţării şi, implicit, securitatea naţională.
În plus, Emil Boc a explicat definiţia conceptului de securitate. Astfel, în sensul Legii 51/1991, securitatea este definită ca „starea de legalitate, echilibru şi de stabilitatea socială, economică şi politică”.
„Aşa este definită securitatea naţională prin lege deci, n-avem de-a face cu alte măsuri şi poveşti de restrângere a unor drepturi şi libertăţi cetăţeneşti, ci din perspectiva stabilităţii economice a ţării, pentru corectarea deficitului, avem nevoie de aceste măsuri temporare, aşa cum şi alte ţări din UE fac acest lucru”, a subliniat şeful Executivului.
În privinţa practicii europene în domeniu, Boc a dat exemplul unui caz din 2009, Andreyeva împotriva Letoniei, când CEDO a reţinut faptul că legea garantează dreptul la pensie nu şi întinderea acestui drept, adică cuantumul, care diferă în funcţie de cât poate să-şi permită să plătească sistemul respectiv, la un moment dat.
„Şi practica europeană consacră faptul că, în anumite situaţii, pentru corectarea deficitului bugetar, ai nevoie de asemenea măsuri”, a conchis Boc.
Premierul Emil Boc a declarat, miercurea trecută, când a anunţat că Executivul îşi va asuma răspunderea pe două proiecte de lege ce vizează măsurile de austeritate convenite în acordul cu FMI, că restrângerea unor drepturi şi libertăţi, prin reducerile de salarii şi pensii, se va face în conformitate cu articolul 53 din Constituţie, pentru „apărarea securităţii naţionale şi a ordinii”.
„Exerciţiul unor drepturi sau al unor libertăţi poate fi restrâns numai prin lege şi numai dacă se impune, după caz, pentru: apărarea securităţii naţionale, a ordinii, a sănătăţii ori a moralei publice, a drepturilor şi a libertăţilor cetăţenilor; desfăşurarea instrucţiei penale; prevenirea consecinţelor unei calamităţi naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav. Restrângerea poate fi dispusă numai dacă este necesară într-o societate democratică. Măsura trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu şi fără a aduce atingere existenţei dreptului sau a libertăţii”, se precizează în articolul 53 din Constituţie.
SURSA: Agerpres