Fostul premier Călin Popescu Tăriceanu avea obligaţia de a verifica respectarea legii în cazul Sterling şi, din acest motiv, poate fi considerat un “hoţ în sens figurative”, a spus actualul prim ministru Emil Boc în faţa instanţei de judecată.

Drept urmare, Tăriceanu a arătat că această nouă declaraţie a lui Emil Boc ar putea face obiectul unei acţiuni penale.

Cei doi au fost audiaţi la Judecătoria sectorului 5 Bucureşti în procesul în care Tăriceanu îi cere daune lui Boc pentru afirmaţiile publice făcute de actualul premier în legătură cu contractul Sterling.

Boc acuză fostul Guvern de premeditare

În faţa instanţei, Boc şi-a reluat acuzaţiile susţinute anterior, arătând că afacerea Sterling a avut ca punct de plecare compania Rompetrol, prin Dinu Patriciu, şi a fost premeditată de fostul Guvern, din noiembrie 2008, odată cu aprobarea actului adiţional 11 la contractul de explorare şi împărţire a producţiei pentru perimetrele XIII Pelican şi XV Midia.

Boc a acuzat că fostul Guvern a acceptat transformarea contractului Sterling fără licitaţie şi a fost de acord şi cu modificarea cotelor din producţie care reveneau statului.

Boc a arătat totodată că fostul Guvern nu a respectat prevederile Legii petrolului, care impune organizarea unei licitaţii publice pentru o astfel de înţelegere contractuală, şi a apreciat că acest contract poate fi reziliat atunci când se constată nulitatea absolută, în condiţiile imperative ale Legii petrolului.

Tăriceanu nu se simte responsabil

La rândul său, fostul premier Tăriceanu a apreciat că acuzaţiile lui Boc nu au nicio bază reală şi dovedesc o gravă necunoaştere a legii, deşi actualul prim-ministru este jurist şi profesor de drept.

„Hotărârea de Guvern privind contractul Sterling nu a făcut decât să confirme un act adiţional încheiat între ANRM şi un operator economic. Pentru Guvern nu este o opţiune, ci o obligaţie de a respecta legea”, a spus Tăriceanu.

El a arătat că Hotărârea de Guvern prin care a fost aprobat actul adiţional 11 la contract a fost iniţiată de către ANRM şi avizată de ministerele Finanţelor şi Justiţiei, iar primul-ministru nu poate avea un act de voinţă personală în a refuza adoptarea actului normativ.

El a explicat totodată instanţei că un document ajunge pe masa Guvernului după ce trece de mai multe „filtre” de verificare, astfel că nu poate fi vorba de responsabilitate personală în acest caz.