Bogdan Aurescu a pledat la Davos pentru apărarea securității euroatlantice în contextul războiului din Ucraina
Ministrul Bogdan Aurescu a analizat realitatea geopolitică actuală din Europa şi din lume, în contextul războiului pornit de Rusia în Ucraina, punând în evidență modalități de asigurare a securităţii şi stabilităţii globale, într-un context dominat de crize.
La rândul lor, omologii săi din Slovenia și Pakistan, dar și președintele consiliului director al Freedom House, Jane Harman, au abordat evoluțiile geopolitice actuale, în special problematica raportării globale la războiul ilegal dus de Federația Rusă.
Bogdan Aurescu a vorbit despre gravitatea crizei de securitate actuale din Europa
De asemenea, Bogdan Aurescu a vorbit despre gravitatea crizei de securitate actuale din Europa, dar şi principalele riscuri şi provocări pentru sistemul internaţional.
Astfel, a subliniat necesitatea menţinerii ordinii bazate pe reguli, care să susţină pacea şi să faciliteze rezolvarea problemelor globale.
Șeful diplomației române a trecut astfel în revistă, în deschiderea dezbaterii, transformările prin care a trecut comunitatea euroatlantică în ultimele decenii, de la procesele de extindere a UE și NATO, până la crizele ultimilor ani, care au afectat continentul european: criza economică, criza migrației, pandemia de COVID-19, urmate de războiul început de Rusia.
Ministrul Aurescu a evidențiat faptul că actualul război dus de Federația Rusă include o serie de alte crize suprapuse, începând cu cea de securitate și continuând cu crizele în domeniul energiei și în cel alimentar.
Nu în ultimul rând, agresiunea rusă față de Ucraina reprezintă un atac la adresa parametrilor arhitecturii de securitate euroatlantice și a ordinii internaționale bazate pe reguli, precum și a valorilor democratice care stau la baza comunității euroatlantice.
Criza generată de război a adus o serie de oportunități pentru întărirea coeziunii securității euroatlantice
Simultan, ministrul român de Externe a evidențiat faptul că actuala criză generată de războiul din Ucraina a adus cu sine și o serie de oportunități pentru întărirea coeziunii securității euroatlantice, care ar fi fost de neconceput în urmă înainte de război, precum acordarea statutului de candidat la aderarea la UE Ucrainei și Republicii Moldova, inițierea procesului prin care Finlanda și Suedia urmează să devină state membre NATO, deciziile Summitului NATO de la Madrid privind întărirea posturii NATO de descurajare și apărare pe Flancul Estic, ceea ce a determinat prezența în România a peste 5000 de militari aliați, precum și creșterea alocărilor bugetare naționale pentru apărare, de la 2% la 2.5%, dar și accelerarea eforturilor de diminuare și eliminare a dependenței energetice față de Rusia.
Totodată, acesta a evidențiat eforturile de sprijin ale României pentru Ucraina, inclusiv primirea a peste 3.3 milioane de refugiați din Ucraina și tranzitul a peste 11.2 milioane de tone de cereale și produse agricole ucrainene, precum și necesitatea de a sprijini Ucraina în continuare.
În cadrul discuțiilor, răspunzând la o întrebare din partea moderatorului, ministrul Bogdan Aurescu a pledat pentru recunoașterea corectă a caracterului actualei agresiuni și a faptului că Ucraina este victima agresiunii ruse, iar orice negociere de pace, care trebuie să înceapă doar în momentul în care Ucraina decide acest aspect, având în vedere violarea integrității sale teritoriale, trebuie să înceapă de la această realitate.
Mai apoi, șeful diplomației române a evidențiat faptul că amenințarea rusă la adresa parametrilor arhitecturii de securitate euroatlantice, cu impact și asupra „Sudului Global”, precum și la adresa valorilor democratice, reprezintă o miză esențială a unor eventuale discuții de pace.
Din acest punct de vedere, ministrul de externe a evidențiat faptul că, în condițiile actuale, comunitatea internațională nu-și poate permite o poziție de ambiguitate strategică în legătură cu războiul din Ucraina.
Din acest punct de vedere, ministrul Bogdan Aurescu a evidențiat faptul că arhitectura de securitate fundamentată pe Actual Final de la Helsinki, din 1975, rămâne valabilă, fiind imperios necesară apărarea acestei arhitecturi și a valorilor fundamentale ale comunității euroatlantice, inclusiv prin crearea unor mecanisme eficiente de sancțiune, pentru a răspunde la situaţiile de încălcare gravă a dreptului internaţional, așa cum a făcut Rusia.
În intervenția de la finalul sesiunii, ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a subliniat faptul că războiul dus de Federația Rusă în Ucraina se desfășoară în afara limitelor ordinii internaționale bazate pe reguli, care nu trebuie modificată din acest motiv, ci, dimpotrivă, apărată în fața provocărilor venite din partea celor care încearcă să submineze această ordine.
Atacul contra acestei ordini globale nu poate justifica schimbarea ordinii globale, a subliniat ministrul. Mai mult, șeful diplomației române a susținut că o discuție privind Actul Final de la Helsinki nu este adecvată în acest moment, dar ar putea interveni în jurul aniversării de 50 de ani de la adoptarea Actului, în 2025, în condițiile în care războiul din Ucraina se va fi încheiat până atunci și vor putea fi extrase lecțiile învățate din această criză și din crizele asociate.
