Din ianuarie până în octombrie 2022, a fost combătută intrarea ilegală în România a peste 26.000 persoane

Austria a blocat aderarea României la Spațiul Schengen din cauza problemelor legate de valul de migranți care intră ilegal în țara noastră, însă datele oferite de Poliţia de Frontieră arată că, din ianuarie până în octombrie 2022, a fost combătută intrarea ilegală în România a peste 26.000 persoane.

„În primul rând, înainte de a mă referi strict la Austria, trebuie spus că niciodată în istoria acestui dosar din ultimii 11 ani România nu a beneficiat de un sprijin mai puternic şi mai vocal din partea partenerilor europeni, state membre şi instituţii europene, pentru aderarea sa la Schengen. Mai mult, state membre precum Germania, Franţa, Olanda şi Finlanda, care au fost cunoscute ca având în trecut o poziţie deosebit de reticentă din diverse raţiuni faţă de avansarea acestui obiectiv, au anunţat, fără echivoc, că susţin aderarea României la Schengen.

Schimbarea de atitudine a fost determinată şi de răspunsul ferm, prompt al României privind situaţia din Ucraina, cât, mai ales, de eforturile pe care România le-a întreprins în toată această perioadă pentru a dovedi că locul său este în Schengen. Susţinerea puternică la Consiliul JAI din 8 decembrie, dar şi reacţiile şi declaraţiile politice ale partenerilor europeni după acest Consiliu sunt rezultatul unui proces de construcţie a încrederii, bazat pe fapte concrete, pe atitudinea noastră constructivă, dar fermă în plan european şi pe dovezile reînnoite privind modul temeinic în care România asigură securitatea frontierei externe a UE şi în care aplică acquis-ul Schengen.

Această acumulare de rezultate se datorează acţiunii complexe derulate sub coordonarea domnului preşedinte Iohannis şi a domnului premier Ciucă, a MAE, MAI, împreună cu colegii de la Administraţia Prezidenţială. Premierul Ciucă a fost extrem de implicat, am fost permanent în contact cu domnia sa. Preşedintele PSD, domnul Ciolacu, cu care de asemenea am fost în contact strâns pentru a convinge social-democraţii suedezi, de opoziţie, să renunţe la poziţia lor împotriva aderării României, s-a implicat de asemenea direct, personal şi eficient. Totodată am fost în contact frecvent şi eficient şi cu europarlamentarii Siegfried Mureşan şi Victor Negrescu, ultimul tot pe situaţia din Suedia.

Practic, în ultimele luni, graţie eforturilor coordonate şi întreprinse de domnul preşedinte Iohannis, România a convins Franţa, Germania – prin implicarea directă a domnului preşedinte, Finlanda – prin demersurile mele, inclusiv în contextul sprijinirii aderării la NATO, Suedia – inclusiv prin contactele mele cu Ardalan Shekaravi, lider social-democrat suedez, Olanda – prin îndeplinirea condiţiilor cerute de premierul Rutte, o nouă misiune de evaluare tehnică, realizată pe 17 noiembrie, cu raport foarte pozitiv, şi un raport MCV pozitiv. Şi, în final, toate statele membre ne-au susţinut, cu excepţia Austriei”, a declarat, duminică, Bogdan Aurescu.

Tradiţional, Austria s-a numărat printre susţinătorii aderării României la Spaţiul Schengen

Potrivit spuselor sale, tradiţional, Austria s-a numărat printre susţinătorii aderării României la Spaţiul Schengen, această susţinere bazându-se pe cooperarea bilaterală foarte bună în materie de afaceri interne şi cooperare poliţienească.

„De altfel, România şi Austria fac parte şi sunt foarte active într-un format dedicat de cooperare regională în aceste domenii, respectiv Forumul Salzburg, din care fac parte miniştrii de interne din Europa Centrală şi de Sud-Est – Austria, Bulgaria, Croaţia, Cehia, Ungaria, Polonia, România, Slovacia şi Slovenia. Mai trebuie menţionat că, în dialogul politico-diplomatic pe care l-am avut constant cu Austria în ultimii ani, inclusiv în prima parte a acestui an, reprezentanţii Austriei ne-au asigurat de sprijinul pentru aderarea României la spaţiul Schengen.

Este important de remarcat şi faptul că toţi europarlamentarii din Austria, inclusiv cei ai partidului OVP al cancelarului şi ministrului de interne austriac, au votat în favoarea adoptării Rezoluţiei Parlamentului European din 18 octombrie care s-a pronunţat pentru aderarea României la spaţiul Schengen, cu excepţia a trei europarlamentari aparţinând partidului de extremă dreapta FPO. Un astfel de vot favorabil aderării României nu ar fi putut avea loc în absenţa unei poziţii favorabile aderării a guvernului austriac.

Mai mult, la 16 noiembrie 2022, cu doar două zile înainte de schimbarea poziţiei sale, Austria a agreat, alături de celelalte state membre ale Forumului Salzburg, în cadrul unei reuniuni desfăşurate la Bucureşti, o Declaraţie politică, în care era menţionată explicit susţinerea pentru aderarea României la Schengen”, a explicat ministrul Afacerilor Externe.

Din acest motiv, schimbarea bruscă a poziţiei Austriei față de intrarea României în zona de liberă circulație din Europa nu putea fi anticipată și a luat prin surprindere pe toţi partenerii europeni şi chiar pe partenerii de coaliţie din Austria.

„Nu a existat anterior niciun semnal în sensul opoziţiei Austriei, în toate contactele ambasadei sau ale MAE ori MAI. Dimpotrivă, cum spuneam, cooperarea între ministerele de interne a fost excelentă şi toate cele 24 de contacte din ultimul an, aşa cum a declarat şi ministrul român de interne recent, nu au semnalat nicio problemă legată de poziţia Austriei contrară aderării României.

Dacă în toate aceste contacte dintre ministerul austriac şi cel român de interne, care gestionează exact problematica cooperării poliţieneşti şi migraţiei, nu au apărut astfel de semnale anterior declaraţiei din 18 noiembrie a ministrului austriac de interne Karner, este clar că decizia politică a Austriei a fost luată brusc, fără preaviz.

Ulterior, Austria şi-a menţinut o poziţie total inflexibilă pe acest subiect, în ciuda încercărilor celorlalţi parteneri, ale instituţiilor europene, în special Comisia Europeană, de a veni în întâmpinarea preocupărilor Austriei şi de a facilita o soluţie constructivă şi principială în plan european”, a mărturisit Bogdan Aurescu.

„În ceea ce priveşte motivaţia Austriei, după cum a reieşit şi din declaraţiile publice ale cancelarului şi ministrului federal de interne, este invocată presiunea migratorie deosebită la care Austria este supusă în acest moment, prin faptul că găzduieşte 100.000 de migranţi ilegali, iar autorităţile austriece au arătat că mare parte dintre aceştia, circa 75.000, conform declaraţiilor publice, nu au fost înregistraţi în prealabil în niciun alt stat membru UE, aşa cum prevede legislaţia europeană în materie de azil.

România, prin Ministerul de Interne, a prezentat inclusiv la întâlnirile de la Viena ale miniştrilor de interne statistici europene clare, ale agenţiilor europene în domeniu, care arată că România nu se află pe ruta Balcanilor de Vest de migraţie ilegală şi că, în plus, nu este sursă relevantă pentru mişcările secundare în interiorul UE.

Astfel, a fost, printre altele, arătat că, comparând cu statisticile europene privind toate încercările ilegale de trecere a frontierei externe a UE pe ruta balcanică în primele 10 luni ale lui 2022, cifrele Frontex pentru România reprezintă doar 2,7%, iar dintre toţi migranţii secundari, adică cei înregistraţi în România care au ajuns apoi în Austria, reprezintă doar 1,87% din cei identificaţi ca ajunşi sau aflaţi ilegal în această ţară. În plus, aceste mişcări secundare dinspre România spre alte state UE au scăzut în 2022 cu 25% raportat la anul trecut. Trebuie să fie foarte clar pentru toată lumea că Austria nu a formulat solicitări punctuale de la România, ci, după cum au declarat şi public oficialii austrieci, solicită Comisiei Europene propuneri şi măsuri pentru gestionarea migraţiei ilegale pe ruta Balcanilor de Vest care determină în prezent presiunea migratorie din Austria.

Austria a formulat aceste cerinţe şi cu ocazia Consiliului extraordinar JAI din 25 noiembrie 2022, dedicat problemelor migraţiei. Anterior acelui moment, pe baza semnalelor primite la prima vizită a ministrului român de interne la Viena, am lucrat foarte serios şi rapid cu Comisia Europeană pentru ca aceasta să prezinte un Plan de acţiune dedicat rutei Balcanilor de Vest. Şi Comisia Europeană a prezentat acest plan la 5 decembrie 2022.

El preia multe dintre solicitările Austriei în încercarea de a răspunde la provocările determinate de migraţia ilegală în regiune. Austria a declarat în aceste zile, inclusiv la discuţia mea cu ministrul austriac de externe din 12 decembrie, din marja Consiliului Afaceri Externe de la Bruxelles, că Planul prezentat de Comisia Europeană reprezintă un pas înainte în soluţionarea provocărilor curente.

România va continua, ca şi până acum, să se implice şi să susţină la nivelul UE măsuri eficiente şi echilibrate care să conducă la o gestionare durabilă a fenomenului migraţiei, un subiect deosebit de sensibil şi care continuă să genereze, din păcate, dificultăţi pentru multe state membre. România, care nu este o parte a problemei, va fi, ca şi până acum, o parte a soluţiei europene”, a spus Bogdan Aurescu în cadrul unui interviu acordat pentru AGERPRES.