La începutul lunii noiembrie, Bogdan Aurescu a fost ales în funcția de judecător al Curții Internaționale de Justiție a ONU (CIJ). Aurescu devine primul român care ocupă această poziție remarcabilă. Fostul ministru de Externe a detaliat procesul prin care a reușit să obțină această distincție istorică pentru România.
Bogdan Aurescu a explicat la Digi24, cum a reușit să devină primul român care obține o astfel de poziție. El a furnizat informații despre mecanismul complex al procesului de vot. Și cum a reușit România să ia fața Rusiei. Din 1946, CIJ a avut în permanență un judecător rus. Totodată, din același an, niciodată un judecîtor român nu a ocupat o poziție în această instanță. Bogdan Aurescu urmează să preia mandatul de judecător la începutul lunii februarie.
„Judecătorul rus, contracandidatul meu în aceste alegeri, a beneficiat de avantajul de a fi fost deja judecător, avea un mandat pe banca judecătorilor Curții, fiind și vicepreședinte al Curții, deci o poziție conducere în cadrul acestui organ judiciar, de asemenea plecând și cu un avantaj dat de o cutumă. Și anume aceea că membrii permanenți în Consiliul de Securitate ONU, au în compoziția Curții întotdeauna un judecător ales. Este o premieră legată de Rusia, pentru că a mai existat un astfel de caz, în 2017, când judecătorul britanic la acel moment nu a fost reales, în locul lui fiind ales un judecător dintr-un alt grup regional. Trebuie spus că grupul Europei de Est – pentru că la ONU există încă această împărțire geografică -, are un loc alocat alegerilor obișnuite, și un loc pentru Rusia, ca membru permanent. Această cutumă a fost acum înlăturată” a declarat Bogdan Aurescu.
Care a fost mecanismul
El a precizat că în 2017, atunci când a fost ales judecătorul indian în locul judecătorului britanic, primul provenea din alt grup geografic. S-a consemnat o premieră din acest punct de vedere, care în cele din urmă a arătat preferința statelor care au votat pentru o anumită democratizare a justiției internaționale. S-a menționat că votul avea loc într-un mod extrem de complex, reprezentând cel mai complex sistem de alegere din cadrul sistemului ONU.
Alegerea a implicat simultan Consiliul de Securitate și Adunarea Generală a ONU. Aurescu a spus că pentru a fi ales, este necesar majoritatea absolută în ambele organe. Adică peste 97 de voturi în Adunarea Generală. Și, în același timp, să fie cel puțin 8 voturi în Consiliul de Securitate. Procesul de desfășurare a alegerilor presupune runde succesive.
Până când cel puțin cinci dintre toți candidații în competiție sunt aleși cu majoritatea absolută în ambele organe. Sau mai puțin de cinci, dacă acest lucru se întâmplă. În cazul fostului ministru român, alegerea s-a desfășurat într-o singură rundă în Adunarea Generală. Asta, fără a se ști, la momentul respectiv, cine a obținut numărul necesar de voturi, adică peste 97, pentru majoritatea absolută. Ulterior, în Consiliul de Securitate, au avut loc cinci runde succesive.
„Și aici a fost bătălia cea mai importantă, pentru că de fiecare dată, la fiecare rundă au trebuit reluate demersurile diplomatice pe lângă membri permanenți și nepermanenți din Consiliul de Securitate” a spus fostul ministru de Externe.