Un articol publicat în Politico prezintă semnăturile mai multor miniștri de Externe din UE, printre care Bogdan Aurescu din România și Annalena Baerbock din Germania, care se referă la utilizarea votului cu majoritate calificată în domeniul politicii externe.

„A venit timpul ca în politica externă a UE să se ia mai multe decizii cu majoritate de voturi. Nu pledăm pentru modificarea tratatelor și nici nu ne gândim la o dezbatere academică prelungită. Ceea ce propunem este o abordare pragmatică, care să se concentreze doar pe chestiuni de politică externă și de securitate”, scriu miniștrii de Externe Annalena Baerbock (ministrul federal pentru Afaceri Externe al Germaniei), Hadja Lahbib (ministrul Afacerilor Externe, Afacerilor Europene și Comerțului Exterior, precum și al Instituțiilor Culturale federale din Belgia), Jean Asselborn (ministrul Afacerilor Externe și Europene al Luxemburgului), Wopke Hoekstra (viceprim-ministru și ministru al Afacerilor Externe al Țărilor de Jos), Bogdan Aurescu (ministrul Afacerilor Externe al României), Tanja Fajon (ministrul Afacerilor Externe și Europene al Sloveniei) și José Manuel Albares Bueno (ministrul Afacerilor Externe al Spaniei).

Uniunea Europeană și-a demonstrat capacitatea de a răspunde

În cadrul articolului din Politico, miniștrii de Externe subliniază că, pe fondul acțiunilor agresive ale Rusiei față de Ucraina, Uniunea Europeană și-a demonstrat în mod eficient capacitatea de a răspunde. Aceștia subliniază sprijinul diplomatic, financiar și militar al UE pentru Ucraina, precum și eforturile de a reduce dependența de sursele de energie rusești. În plus, miniștrii subliniază angajamentul UE de a oferi atât Ucrainei, cât și Republicii Moldova o cale definitivă către o potențială aderare la Uniunea Europeană.

„Privind spre viitor, această capacitate de a acționa rapid și hotărât va rămâne esențială pentru rolul UE ca actor de politică externă pregătit și dispus să susțină valorile și interesele cetățenilor săi pe o scenă globală din ce în ce mai incertă. Avem nevoie de o UE care să producă rezultate solide și tangibile. După cum au arătat evoluțiile recente, trebuie, de asemenea, să ne consolidăm capacitatea de a obține rezultate în perioade de criză – acum mai mult ca niciodată. Și, pe măsură ce UE se extinde, succesul integrării europene necesită ca instituțiile sale să funcționeze eficient. Cu toate acestea, în trecut, o astfel de acțiune rapidă și hotărâtă a UE nu a fost întotdeauna un dat. Marea majoritate a deciziilor din cadrul politicii externe a UE necesită unanimitate – ceea ce, în unele cazuri, poate încetini capacitatea noastră de a acționa. În ciuda acestor reguli, și nu din cauza lor, am reușit să convenim asupra a 10 pachete de sancțiuni împotriva Rusiei ca răspuns la războiul de agresiune împotriva unui stat suveran. Acesta este motivul pentru care pledăm pentru o mai mare utilizare a votului cu majoritate calificată (QMV) în cadrul politicii externe și de securitate comună (PESC) a UE, așa cum este prevăzut în prezent în Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE)”, spun miniștrii de Externe.

Abținerile constructive ar trebui utilizate mai des

Aceștia își exprimă în continuare aspirația de a transcende diviziunile istorice dintre susținătorii și oponenții unui proces decizional majoritar sporit.

„Nu milităm pentru modificarea tratatului și nici nu ne imaginăm o dezbatere academică prelungită. În timp ce discuția privind o PESC mai eficientă face parte dintr-o dezbatere mai amplă privind votul prin majoritate calificată în alte domenii de politică, ceea ce propunem în prezent este o abordare pragmatică – o abordare care se concentrează doar pe chestiuni legate de politica externă și de securitate a UE și care utilizează dispozițiile deja încorporate în TUE într-un mod mai flexibil, care poate funcționa pentru toată lumea. În primul rând, sugerăm o mai mare utilizare a „abținerilor constructive”, astfel cum este prevăzut la articolul 31 alineatul (1) din TUE. Statele membre au început deja să utilizeze această opțiune simplă, dar foarte eficientă, care permite totuși adoptarea unei decizii – și anume, prin faptul că nu se opun, fără a împiedica astfel ceilalți 26 de membri să meargă mai departe”, spun miniștrii.

Abținerile constructive și-au arătat eficiența

Miniștrii de Externe subliniază faptul că au observat eficiența „abținerilor constructive” în timpul votului privind misiunea de instruire a UE pentru armata ucraineană din octombrie.

„Dorim să ne bazăm pe această tendință emergentă – și ne angajăm să ne examinăm sistematic propriile poziții în vederea trecerii de la un vot împotrivă la o abținere constructivă. În al doilea rând, propunem ca VMQ să fie supus unui test practic. Anumite domenii de politică externă ale UE permit deja luarea deciziilor prin majoritate calificată, în temeiul articolului 31 alineatul (2) din TUE. Dacă, de exemplu, Consiliul a decis în unanimitate să înființeze o misiune civilă a UE, termenii operaționali ai acestei misiuni ar putea fi deciși prin vot la majoritate calificată. În mod similar, am putea aplica votul prin majoritate calificată atunci când decidem pe baza unor poziții comune ale UE în cadrul forumurilor internaționale privind drepturile omului. În plus, sugerăm adaptarea modului în care luăm decizii în domenii care nu necesită un vot formal, dar în care consensul se aplică totuși în practică. De exemplu, atunci când Înaltul Reprezentant face o declarație publică în numele UE, textul ar putea fi aprobat printr-o decizie de punere în aplicare a Consiliului cu majoritate calificată, în conformitate cu articolul 31 alineatul (2) din TUE. Acest lucru ar accelera modul în care comunicăm și ar face ca vocea noastră europeană să fie mai puternică. În al treilea rând, încercăm să construim punți sau – în jargonul UE – passerelle. Prin intermediul clauzei passerelle de la articolul 31 alineatul (3) din TUE, Consiliul poate decide deja – în unanimitate – ca deciziile cu majoritate calificată să devină procedura standard în anumite domenii de politică externă. Sugerăm explorarea acestei „punți” și în domenii bine definite din cadrul PESC. Înțelegem că unii parteneri ai UE sunt îngrijorați de utilizarea votului calificat în cadrul politicii externe a UE – și luăm în serios aceste preocupări. Pentru noi, căutarea consensului este și va rămâne în centrul ADN-ului nostru european, deoarece a vedea lumea din unghiuri diferite și a fi deschis la compromisuri constructive reprezintă un avantaj. Astfel, vom face tot ce ne stă în putință pentru a ține seama de preocupările tuturor statelor membre ale UE, pentru a asigura adoptarea celor mai bune decizii posibile pentru interesele noastre colective. Vom depune eforturi pentru a consolida în continuare cooperarea într-un spirit de încredere reciprocă în cadrul UE”, adaugă miniștrii de Externe în articol.

Ar putea apărea un nou mecanism suplimentar

Din punctul lor de vedere, miniștrii de Externe afirmă că statele membre au opțiunea de a utiliza „frâna de urgență” prevăzută la articolul 31 alineatul (2) din TUE atunci când este vorba de motive esențiale de politică națională. În plus, aceștia își exprimă intenția de a dezvolta un mecanism suplimentar, denumit „plasă de siguranță”, care vizează să susțină protecția intereselor naționale esențiale în domeniile PESC în care votul majoritar este extins prin intermediul dispoziției passerelle.

„Și vom solicita consultanță din partea experților independenți pentru a sonda idei cu privire la acest aspect și la alte chestiuni. În aceste vremuri dificile, susținem o UE care să fie un actor capabil, eficient și decisiv, care să protejeze libertatea, securitatea și prosperitatea cetățenilor săi. UE a reușit întotdeauna să avanseze în momentele dificile. Acum, încă o dată, este timpul să acționăm”, mai scriu în articolul din Politico, miniștrii de Externe citați.