Bogdan Aurescu vine cu o serie de clarificări după ce mai mulți parlamentari români au fost primiți de ambasadorul rus la București. Menționăm faptul că este vorba despre trei parlamentari ex-AUR și unul de la PSD, care au cerut să fie primiți de diplomatul rus. Printre ei se află Diana Șoșoacă și Dumitru Coarnă.

Aceștia i-ar fi transmis ambasadorului rus dorința de neutralitate a României și disponibilitatea de a media negocieri de pace la București. În acest sens, Bogdan Aurescu spune că demersul parlamentarilor primiți în audiență de ambasadorul rus nu implică poziția statului român.

Bogdan Aurescu, despre demersul parlamentarilor români

Mai exact, el susține că acest subiect nu ar trebui nici măcar comentat, pentru că nu are niciun fel de valoare. Ministrul precizează că nu există un mandat din partea autorităților statului român, deci practic, vizita parlamentarilor a fost doar confirmarea poziției lor personale în acest sens.

„Cred că nici nu merită foarte multe comentarii un astfel de demers, care nu are nici un fel de valoare oficială, fără nici un fel de, să spunem, mandat din partea autorităților statului, deci nu exprimă decât eventual poziția personală a acelor persoane”, a spus Bogdan Aurescu.

Totodată, oficialul român a mai adăugat că în opinia sa, Rusia este un agresor, care nu face altceva decât să folosească în mod ilegal armata împotriva Ucrainei, care la rândul ei, este victimă.

Explicațiile ministrului

În același timp, ministrul a mai explicat că, potrivit Dreptului internațional contemporan, neutralitatea ”nu mai presupune o imparțialitate perfectă față de părțile diferendului, ci presupune o atitudine de sprijin pentru victimă”.

„Dacă discutăm despre fondul problemei, adică despre ce înseamnă o poziție de neutralitate într-un conflict armat contemporan, este clar că avem de-a face cu un agresor, care este Federația Rusă, care în mod ilegal folosește forța armată împotriva Ucrainei, care este statul victimă și orice stat care este terț față de conflict, deci nu este implicat direct în conflict, are obligația de a ajuta victima și nu de a menține o situație de perfectă neutralitate.

În Dreptul internațional contemporan, neutralitatea nu mai presupune o imparțialitate perfectă față de părțile diferendului, ci presupune o atitudine de sprijin pentru victimă”, a mai spus Aurescu.