Bogdan Aurescu a fost eliberat, la cererea sa, din funcția de consilier prezidențial pentru politică externă. Motivul este că va depune, pe 6 februarie, jurământul pentru funcția de judecător la Curtea Internațională de Justiție (CIJ), din Haga.
Bogdan Aurescu, eliberat din funcția de consilier prezidențial pentru politică externă
CIJ desenează harta politică a lumii soluționând conflicte complicate între state, așa cum s-a întâmplat și în februarie 2009, în urma cu exact 15 ani, când tot Aurescu, pe atunci Agentul (n.red. reprezentantul) României în fața CIJ a câștigat 9.700 km2 de platou continental și zonă economică exclusivă pentru România.
Aceasta a fost unica extindere de drepturi suverane și jurisdicție suverană ale Românei după Marea Unire.
Este primul român care îndeplineşte această funcţie
Trebuie menționat că Aurescu este primul român care îndeplineşte această funcţie. În sistemul ONU, poziția de judecător la Curtea Internațională de Justiție este echivalentă cu cea a secretarului general adjunct ONU.
Amintim că fostul consilier prezidențial a scos Rusia din cel mai important tribunal al ONU, în noiembrie 2023.
Mai precis, Aurescu a candidat pentru postul de judecător la Curtea Internațională de Justiție împotriva candidatului rus și l-a învins categoric pe acesta.
Scorul a fost de 117 voturi în Adunarea Generală a ONU, față de doar 77 de voturi obținute de Rusia. În Consiliul de Securitate, Aurescu a obtinut 9 voturi față de doar 6 ale Rusiei.
A fost pentru prima oară din 1946, de când a fost creată Curtea Internațională de Justiție, când Rusia nu are judecător acolo, deși, ca membru permanent al Consiliului de Securitate, se considera îndreptățită să fie reprezentată în CIJ.
Aurescu a fost susținut de o coaliție de state diverse
De la început, Aurescu a fost susținut de o coaliție de state diverse. Acesta nu a fost doar un candidat regional, chiar dacă a candidat pentru postul de judecător la CIJ din partea Europei de Est (n.red. modalitatea în care este numit la ONU grupul geografic din care face parte România).
Statele care l-au co-nominalizat au fost Olanda, Italia, Bulgaria, Estonia, Letonia, Peru, Polonia, Portugalia, Suedia și Noua Zeelandă.
La New York, la ONU, toată lumea a comparat bătălia Aurescu vs Rusia cu cea dintre David și Goliat. Un candidat al unui stat mic spre mediu a învins un stat membru permanent al Consiliului de Securitate, unul dintre cele mai puternice state din lume.
Statele asiatice, africane, americane și europene l-au votat pe Bogdan Aurescu
Statele asiatice, africane, americane și europene l-au votat pe Bogdan Aurescu nu doar pentru activitatea de 5 ani în funcția de ministru de Externe, dar și pentru că este membru, pentru al doilea mandat consecutiv al prestigioasei Comisii de Drept Internațional ONU și co-președinte al Grupului de Studiu privind „Creșterea nivelului mărilor și oceanelor în relație cu dreptul internațional”.
Aceasta este o temă esențială pentru peste două treimi din statele lumii, având în vedere că creșterea nivelului mărilor și oceanelor este o consecință directă a încălzirii globale.
Din septembrie 2004, Bogdan Aurescu a fost Agentul României pentru Curtea Internaţională de Justiţie, coordonând activitatea echipei care a reprezentat România în procesul cu Ucraina de la Curtea Internaţională de Justiţie privind Delimitarea Maritimă în Marea Neagră, finalizat la data de 3 februarie 2009 cu câștigarea a 79,34% din suprafața în dispută, adică a 9700 km² de platou continental și zonă economică exclusivă care au revenit României.
Este și membru al Comisiei de la Veneția
Bogdan Aurescu este și membru al Comisiei de la Veneția (n.red. membru supleant din 2002). Acesta are 30 de opinii, studii, rapoarte pe care le-a autorat sau co-autorat.
De asemenea, este membru al prestigioasei Comisii de Drept Internațional a ONU, fiind la al doilea mandat.
Primul mandat a fost între 2017 și 2022. Al doilea mandat este între 2023 și 2027.
În calitate de membru al Comisiei de Drept Internaţional a ONU a introdus (alături de alți patru membri CDI) pe agenda curentă a Comisiei subiectul „Sea-level rise in relation to international law” (n.red. Creșterea nivelului mărilor și oceanelor în relație cu dreptul international).
Acesta este un subiect de interes prioritar la nivel global. Creșterea nivelului mărilor și oceanelor afectează peste două treimi din statele membre ONU, potrivit studiului.
Este profesor universitar în cadrul Departamentului de Drept Public al Facultății de Drept
Amintim că este profesor universitar în cadrul Departamentului de Drept Public al Facultății de Drept – Universitatea din București.
Acesta predă Drept Internațional Public, Organizații și Relații Internaționale, Jurisdicții Internaționale.
La 26 februarie 2022, Ucraina a depus cererea de inițiere a procedurilor contra Federației Ruse la CIJ. Ulterior, pe 18 mai 2022, România a luat decizia de a interveni în favoarea Ucrainei la Curtea Internațională de Justiție, în cadrul procedurilor lansate împotriva Federației Ruse.
Cererea de intervenție a României a fost depusă la CIJ în septembrie 2022, Aurescu fiind Agentul României în acest proces.
