”Şeful diplomaţiei române va prezenta Consiliului de Securitate al ONU (CS ONU) implicaţiile creşterii nivelului mărilor şi oceanelor asupra păcii şi securităţii internaţionale, la invitaţia Preşedinţiei malteze a Consiliului de Securitate, atât în calitatea de ministru al afacerilor externe al României, cât şi de co-preşedinte al Grupului de Studiu al Comisiei de Drept Internaţional a ONU privind creşterea nivelului mărilor şi oceanelor în relaţie cu dreptul internaţional.

Ministrul afacerilor externe va participa la acest eveniment alături de Secretarul General ONU, António Guterres, şi Preşedintele Adunării Generale ONU, Csaba Kőrösi. Reuniunea va fi prezidată de ministrul afacerilor externe al Maltei, Ian Borg, în calitate de Preşedinţie a CS ONU”, a transmis MAE.

Creșterea nivelului mărilor și oceanelor, o amenințare reală

În cadrul reuniunii, se vor dezbate riscurile generate pentru pacea și securitatea internațională generate de creșterea nivelului mărilor și oceanelor, consecință directă a schimbărilor climatice, și se vor explora modalitățile prin care Consiliul de Securitate poate aborda aceste riscuri în cadrul arhitecturii globale de securitate.

Prezenţa României la reuniunea Consiliului de Securitate ONU consolidează eforturile ţării noastre pentru promovarea multilateralismului eficient şi a ordinii internaţionale bazate pe norme, precum şi rolul României de actor implicat în gestionarea problemelor globale presante, printre care consecinţele schimbărilor climatice asupra păcii şi securităţii ocupă un loc important.

Creşterea nivelului mărilor şi oceanelor are consecinţe fizice directe asupra coastelor statelor afectate şi deci asupra liniilor de bază de la care, conform Convenţiei ONU privind dreptul mării din 1982, se măsoară zonele maritime (marea teritorială, zona contiguă, zona economică exclusivă), precum şi asupra accesului la resursele aflate în aceste zone; pierderea acestor resurse creşte riscul de conflicte între state.

Un alt efect al acestui fenomen, din cauza deteriorării condiţiilor de trai, ar putea fi deplasările de populaţie şi migraţiile forţate. Nu în ultimul rând, creşterea nivelului mărilor şi oceanelor conduce la pierderi de teritoriu, fie parţial, fie total (în cazul statelor insulare), ceea ce poate duce la pierderea statalităţii. Aşadar, creşterea nivelului mărilor şi oceanelor este un fenomen care pune probleme existenţiale pentru foarte multe state.

A crescut interesul ONU pentru această problemă

În calitate de membru al Comisiei de Drept Internaţional (CDI) a ONU, Bogdan Aurescu a propus, încă din anul 2018, alături de alți patru membri ai CDI, includerea subiectului creşterii nivelului mărilor şi oceanelor în relaţie cu dreptul internaţional pe agenda de lucru a CDI, ca urmare a interesului crescut din partea statelor membre ONU afectate (aproximativ 140 de state afectate direct sau indirect de acest fenomen, atât state insulare, cât şi state cu regiuni costiere joase – mai ales state în curs de dezvoltare, dar nu numai, deci peste două treimi din statele membre ONU) de a găsi soluţii bazate pe dreptul internaţional pentru protejarea drepturilor acestora.

”După ce în 2019 subiectul creşterii nivelului mărilor şi oceanelor în relaţie cu dreptul internaţional a fost inclus pe agenda curentă a CDI, Bogdan Aurescu, împreună cu un alt co-preşedinte al Grupului de Studiu dedicat subiectului, a elaborat şi prezentat în 2020 un prim document de lucru amplu referitor la aspectele de dreptul mării în conexiune cu creşterea nivelului mărilor şi oceanelor (First Issues Paper by Bogdan Aurescu and Nilüfer Oral, Co-Chairs of the Study Group on sea-level rise in relation to international law, https://documents-dds-ny.un.org/doc/UNDOC/GEN/N20/053/91/PDF/N2005391.pdf?OpenElement), care a fost dezbătut în cadrul CDI în 2021, iar în Comisia a 6-a Juridică a AG ONU în 2020 şi 2021.

În anul 2022, alţi doi co-preşedinţi ai Grupului de Studiu au elaborat şi prezentat un al doilea document de lucru dedicat aspectelor care ţin de statalitate şi protecţia persoanelor afectate de acest fenomen (Second Issues Paper by Patrícia Galvão Teles and Juan José Ruda Santolaria, Co-Chairs of the Study Group on sea-level rise in relation to international law, https://documents-dds-ny.un.org/doc/UNDOC/GEN/N22/276/29/PDF/N2227629.pdf?OpenElement), care a fost dezbătut în 2022 în cadrul CDI şi în Comisia a 6-a Juridică a AG ONU.

În prezent, cei doi co-preşedinţi şi co-autori ai primului document de lucru, din 2020, sunt în curs de finalizare a unui nou document care abordează noi aspecte ce ţin de dreptul mării în conexiune cu creşterea nivelului mărilor şi oceanelor, lărgind astfel analiza juridică din First Issues Paper. Unul dintre aspectele examinate se referă de exemplu la conceptul de „stabilitate juridică”, o posibilă soluţie care să ajute la protejarea drepturilor statelor afectate fiind „fixarea” permanentă, din punct de vedere juridic, a liniilor de bază de la care se măsoară zonele maritime, chiar dacă coastele sunt afectate fizic de creşterea nivelului mărilor şi oceanelor”, conform MAE.