România este mult mai departe de Ucraina decât o arată geografia, spune viceguvernatorul Băncii Naţionale Bogdan Olteanu. Consecinţa crizei geopolitice de la Răsărit a fost mai curând o redirecţionare a unor investiţii străine către piaţa locală, însă influenţele nu sunt semnificative, a declarat acesta la conferinţa Emerging Funding for the Real Economy organizată de agenţia de comunicare The Associates.
România a fost, de fapt, mai sensibilă la criza din Turcia de anul trecut decât la ceea ce s-a întâmplat în Ucraina. Un efect al embrago-urilor ridicate reciproc între Rusia şi ţările Uniunii Europene a fost o creştere a importurilor de alimente din state precum Polonia, Republica Moldova, Germania, Ungaria sau Italia, ceea ce a contribuit la niveluri mai coborâte pentru inflaţie, a mai spus Olteanu.
Impactul crizei geostrategice care a implicat Rusia pentru ţările din Europa Centrală şi de Est a fost mult mai mic decât ne-am temut iniţial, spune şi Dan Bucşa, CEE Economist la UniCredit Bank AG. În ceea ce priveşte influenţele de ordin financiar acestea au fost în mod particular scăzute, băncile ruseşti nefiind prezente decât marginal în regiune. Mai degrabă contribuţia a fost negativă pentru sistemul bancar din Austria, conectat mai puternic la capitalul rusesc.
România are avantajul de a fi puţin dependentă energetic de Rusia şi mai sunt ţări în regiune care fac paşi în această direcţie. Un exemplu este Lituania care a ajuns la dependenţă zero de gazul rusesc după construirea propriului său terminal de gaz lichefiat, a mai spus Bucşa.
Ne-am reparat economia în două valuri
Preocuparea acum pentru regiune este cum să găsească noi surse de creştere pentru a depăşi performanţa actuală a unor majorări ale PIB de 2-3% pe an. Ţările încearcă să vadă cum pot ieşi din actualul model bazat pe exporturi susţinute de salariile scăzute, spune Bucşa. În opinia sa, Europa Centrală este acum mai stabilă după ce procesul de deleveraging a redus datoria din sectorul privat.
Olteanu spune şi el că actualele rate de creştere sunt sub nivelul de care am avea nevoie pentru a ajunge din urmă ţările dezvoltate ale Uniunii Europene. Deocamdată economia a câştigat în stabilitate. Viceguvernatorul BNR distinge două valuri de redresare, primul fiind imediat după criză, iar al doilea fiind unul susţinut de industria locală în 2010-2012 când am construit baze mai solide pentru economia naţională.
